Pensii 2025. Sute de mii de pensionari ar putea pierde sume importante de bani la pensie, după ce Consiliul Legislativ a dat aviz negativ unui proiect de lege care ar fi permis ca anii de ucenicie să fie considerați vechime în muncă. În prezent, această perioadă nu este luată în calcul la pensie, ceea ce îi dezavantajează pe mulți români care și-au început activitatea profesională înainte de anul 2005. Proiectul se află în Parlament, iar decizia finală le aparține deputaților.
În Parlament se află un proiect de lege ce propune modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Scopul acestuia este de a introduce anii de ucenicie ca perioade asimilate, la fel ca studiile universitare, masterul sau armata.
Potrivit propunerii legislative, Articolul 14 din legea actuală ar urma să fie completat cu o nouă prevedere:
„a’) a urmat perioadele de ucenicie la locul de muncă, desfășurate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată.”
Dacă legea ar fi adoptată, pentru fiecare an de ucenicie s-ar acorda 0,25 puncte la pensie, similar cu anii efectuați în armată sau la facultate.
Formula actuală de calcul a pensiei este următoarea: Pensia= VPR (valoarea punctului de referință) × numărul total de puncte. În prezent, VPR este 81 de lei, iar punctele se împart în trei categorii: contributivitate, stabilitate și perioade asimilate.
Proiectul de lege a primit însă aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, care argumentează că o astfel de reglementare ar crea noi discriminări.
În documentul transmis Parlamentului, instituția arată că:
„Ucenicia a fost introdusă ca instituție în dreptul muncii ca atare în anul 2005, legiuitorul de atunci optând în mod expres şi întemeiat pentru aplicarea neretroactivă. O reglementare contrară instituită 20 de ani mai târziu, în loc să repare discriminările pe care îşi propune să le remedieze, poate crea unele noi, prin afectarea persoanelor care au ieșit deja la pensie şi nu au beneficiat de acești ani.”
Cu alte cuvinte, Consiliul Legislativ susține că aplicarea retroactivă a legii ar fi dificilă și ar genera dezechilibre în sistemul de pensii, afectând echitatea dintre pensionarii actuali și viitorii beneficiari.
În ciuda avizului negativ, inițiatorii proiectului susțin că anii de ucenicie au reprezentat o activitate reală de muncă și ar trebui luați în calcul la stabilirea pensiei. Aceștia arată că înainte de anul 2005, mii de tineri și-au început activitatea profesională în ateliere, fabrici sau întreprinderi economice, unde au învățat o meserie sub îndrumarea unor meșteri.
„Această etapă avea, în mod evident, caracterul unei activităţi pregătitoare în scop productiv, desfășurată într-un cadru de muncă şi contribuind la economia naţională. Cu toate acestea, în lipsa unei reglementări clare în acea perioadă, aceste perioade nu sunt, în prezent, valorificate”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Inițiatorii consideră că recunoașterea acestor ani ar fi un gest de echitate socială, pentru a nu-i discrimina pe cei care au muncit în regim de ucenicie, fără ca activitatea lor să conteze la pensie.
Proiectul de lege urmează să fie analizat în continuare de nouă comisii parlamentare, după care va fi supus la vot în Camera Deputaților, care are rolul de for decizional.
Dacă legea ar fi adoptată, anii de ucenicie desfășurați înainte de 2005 ar putea fi adăugați la vechimea în muncă și ar genera puncte suplimentare la pensie, aducând venituri mai mari pentru mii de români.
În prezent însă, potrivit legislației în vigoare, anii de ucenicie nu sunt considerați nici perioade contributive, nici perioade asimilate. Asta înseamnă că ei nu influențează cuantumul pensiei, spre deosebire de anii de studii universitare, master, șomaj, creșterea copilului sau efectuarea stagiului militar, pentru care se acordă 0,25 puncte pe an.
Pensii 2025. Cu deficitul tot mai mare de la o lună la alta, în ciuda pachetelor succesive de austeritate, statul vinde orice, de la titluri de valoare, la vechime în muncă pentru cei care visează să se plimbe mai devreme cu nepoţii în parc şi să nu aştepte o eventuală decizie de concediere de la locul călduţ de muncă într-o insituţie de stat.
În lipsa unei perioade minime de cotizare, 15 ani, nicio persoană nu poate primi acest drept, indiferent de vârstă. Pentru cei care nu au acumulat suficienți ani, legislația din România prevede o soluție: contractul de asigurare socială facultativă. Prin intermediul acestuia, oricine poate contribui voluntar la sistemul public de pensii și își poate completa stagiul necesar pentru a beneficia de pensie.
Contractul de asigurare socială este un document încheiat între persoana interesată și Casa Județeană de Pensii. Prin semnarea lui, solicitantul se obligă să plătească suma aleasă către sistemul public, iar statul îi recunoaște perioada respectivă ca stagiu de cotizare.
„Cei care doresc să-și completeze anii de cotizare pentru a obține pensia pot încheia un contract de asigurare socială facultativă cu Casa Teritorială de Pensii. Documentul prevede perioada pentru care se achită contribuția, aceasta putând varia de la o lună până la maximum 6 ani, în funcție de nevoile fiecăruia, dar nu mai târziu de momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare.”, a explicat pentru Digi24 Cristiana Dumitrescu, director la Casa de Pensii a Municipiului București.
„Contribuția lunară minimă se calculează prin aplicarea unui procent de 25% asupra salariului minim brut pe economie, stabilit pentru anul 2025 la 4.050 lei. Astfel, suma lunară minimă ce trebuie achitată este de 1.012,50 lei (4.050 x 25%), echivalentul a 12.150 lei (1.012,50 x 12) pentru un an de stagiu de cotizare.
În general, obișnuiesc să cumpere vechime pentru pensie persoanele din diaspora, care nu au stagiu minim de cotizare de 15 ani și care doresc să se pensioneze în România.
Este important de știut că persoanele care doresc pot opta pentru plata unei contribuții mai mari decât cea minimă (de 25%), în funcție de propriile obiective privind cuantumul pensiei viitoare. (Acest aspect se stabilește de la început, prin contractul de asigurare încheiat cu Casa de Pensii)”, a mai adăugat directorul Casei de Pensii din București.
Baza de 25% se aplică întotdeauna la salariul minim brut. În cazul în care există creșteri salariale, suma calculată pentru stagiul de cotizare poate fi diferită.
Şefa CCR şi un judecător au cerut să iasă la pensie. Cei doi vor judeca tăierea pensiilor speciale
Contractul de asigurare socială se încheie între persoana interesată sau, după caz, reprezentantul legal ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, și Casa Teritorială de Pensii competentă în funcție de domiciliul sau reședința persoanei sau, după caz, a reprezentantului legal ori mandatarului acesteia. Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă și produce efecte de la data înregistrării acestuia.
La încheierea contractului de asigurare socială, solicitantul completează o declarație din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contract îndeplinește următoarele condiții cumulative:
Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială poate fi modificat, din inițiativa asiguratului, prin încheierea unui act adițional la contractul de asigurare socială. (Sursa: Lege nr.360/2023)
Cât este stagiul minim de cotizare pentru pensie
Ministrul Muncii dă asigurări că nu există niciun proiect pentru creșterea vârstei de pensionare. Întrebat despre declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a afirmat că „dacă nu creștem vârsta de pensionare în general, la toate categoriile, inclusiv zona de pensii speciale, atunci sistemul va deveni nesustenabil”, ministrul a răspuns: „Nu există niciun proiect în legătură cu acest subiect și chiar mă bucur că premierul a nuanțat în cursul acestei dimineți”.
Florin Manole a precizat că premierul s-a referit „exclusiv la pensiile ocupaționale, discutând mai ales despre pensiile magistraților și despre proiectul care este deja asumat de guvern, dar nu despre pensiile în general”.
Referitor la susținerea acestor măsuri, ministrul a spus: „Partidul Social-Democrat nu susține un astfel de demers. Nu există niciun proiect și nicio discuție în interiorul coaliției în legătură cu acest subiect”.
Întrebat dacă declarația premierului a fost nefericită, Manole a răspuns: „Nu sunt aici ca să calific dacă este sau nu vreo declarație nefericită. Sunt aici ca să vă spun că din motivele anterior exprimate, nu se va întâmpla așa ceva în această situație”.
Întrebat dacă pe masa coaliției se discută posibilitatea ca oamenii să poată lucra voluntar până la 70 de ani, Manole a răspuns: „Nu este nicio discuție” pe acest subiect.
Ministrul a conchis: „Cred că în acest moment este important să calmăm spiritele, să înțeleagă toți cei care sunt aproape de vârsta de pensionare după o viață de cotizare că nu este niciun pericol în ceea ce privește perspectivele pentru ei și nici pentru cei care urmează să intre în sistem”.
Guvernul a transmis, marţi, precizări, după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat, într-un interviu televizat, că, dacă nu creşti vârsta de pensionare, ”vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii”.
”Guvernul nu are în vedere şi nu discuta în acest moment posibilitatea creşterii vârstei standard de pensionare”, a transmis, marţi, Guvernul.
Potrivit oficialilor Executivului, ”în interviul de la TVR, premierul Ilie Bolojan s-a referit exclusiv la vârstă de pensionare a categoriilor cu statut special în această privinţă, deci la elimnarea excepţiilor de la vârstă standard”.