Parteneriatul public-privat (PPP) se conturează tot mai clar drept o soluție strategică pentru accelerarea dezvoltării și modernizarea țării, în condițiile în care România traversează o perioadă în care nevoile de investiții depășesc cu mult resursele disponibile și în care infrastructura rutieră, sistemul energetic, rețelele de apă și canalizare, precum și sectorul educațional necesită finanțări consistente și soluții moderne de implementare.
La nivel european, modelul PPP este de multă vreme o practică obișnuită. Uniunea Europeană încurajează colaborarea dintre autoritățile publice și mediul privat prin ghiduri și standarde clare privind parteneriatele și concesiunile. În numeroase state, inclusiv în Grecia, Spania sau Franța, parteneriatele public-privat au contribuit la realizarea unor proiecte majore în infrastructură, sănătate și energie, oferind exemple concrete de succes care pot inspira și România.
În România, legislația privind parteneriatele public-privat a fost actualizată și consolidată în ultimii ani, pentru a răspunde mai bine cerințelor de transparență, performanță și eficiență. Modificările și completările legislative din 2024 și 2025 au adus mai multă claritate asupra procesului de derulare a proiectelor, punând accent pe responsabilitate și pe rezultate concrete.
Citește și : Salariul real al românilor a cunoscut cea mai mare scădere de la reducerile salariale ale fostului premier Emil Boc
Conform cadrului legal actual, investițiile intră în sarcina partenerului privat, care este stimulat să aducă soluții tehnice moderne, inovatoare, și să gestioneze eficient resursele. În același timp, autoritatea publică păstrează controlul asupra proiectului și proprietatea asupra infrastructurii realizate. Astfel, riscurile și responsabilitățile sunt distribuite echilibrat, iar cetățenii beneficiază de servicii publice mai bune, adaptate nevoilor reale ale comunităților.
Pe lângă forma clasică a PPP-urilor, România are la dispoziție și alte tipuri de colaborare între stat și mediul privat, precum contractele de concesiune și contractele de delegare. Acestea pot fi aplicate în diverse domenii, de la gestionarea resurselor de apă până la proiecte energetice sau de infrastructură urbană, și permit un grad mai mare de flexibilitate în implementare.
Pentru a susține implementarea acestor modele, Ministerul Finanțelor a organizat, între 26 și 29 mai 2025, un workshop dedicat parteneriatelor public-private, care a reunit autorități române și experți internaționali. Evenimentul a avut loc la sediul ministerului și s-a desfășurat în parteneriat cu Casa de Avocatură Leroy și Asociații, ai cărei avocați au prezentat mecanismele contractuale și clauzele standard ale contractelor PPP.
Printre participanți s-au numărat și experți ai Unității PPP elene, din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, clasată pe locul doi mondial în achiziții PPP, cu 64 de proiecte implementate până în prezent – un exemplu de succes la nivel european, care demonstrează potențialul real al acestui mecanism de colaborare.
Potrivit Ministerului Finanțelor, „la sfârșitul lunii octombrie, Ministerul Finanțelor va continua seria de workshop-uri cu prezentarea celorlalte ghiduri dezvoltate, respectiv cele referitoare la alocare riscuri, Value for Money și tratament statistic al contractelor PPP.”
Totodată, au fost aprobate și ghidurile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, elaborate împreună cu experți ai Comisiei Europene. Aceste documente oferă autorităților instrumentele necesare pentru o implementare corectă și eficientă a parteneriatelor, de la faza de analiză și selecție până la monitorizarea și evaluarea rezultatelor.
În iulie 2025, Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea unui demers interinstituțional pentru construirea unui portofoliu de proiecte de investiții care pot fi implementate prin mecanisme de parteneriat public-privat, cu impact economic și social major.
Această inițiativă reprezintă un pas decisiv în valorificarea potențialului PPP-urilor pentru dezvoltarea României, într-un context în care, până acum, numărul proiectelor finalizate prin acest model a fost redus.
În comunicatul oficial, Ministerul Finanțelor a precizat următoarele:
„România a înregistrat, până în prezent, un număr redus de proiecte implementate prin PPP, comparativ cu alte state europene care au valorificat acest instrument pentru dezvoltarea infrastructurii, a serviciilor publice și a altor domenii esențiale. Ministerul Finanțelor urmărește, prin acest efort, să contribuie la creșterea capacității instituționale pentru promovarea de proiecte viabile și sustenabile, în colaborare cu sectorul privat.”
Prin acest demers, instituția își propune nu doar identificarea de proiecte concrete, ci și consolidarea capacității administrative a autorităților implicate. Este un pas spre maturizarea mecanismului PPP în România și spre o abordare strategică, care pune accent pe rezultate măsurabile și pe valoare adăugată.
Parteneriatele public-privat oferă un cadru prin care expertiza și agilitatea mediului privat pot să fie combinate cu responsabilitatea și viziunea pe termen lung a autorităților publice. Acest tip de colaborare permite implementarea rapidă a proiectelor, atrage investiții și stimulează inovația, fără ca statul să piardă controlul asupra infrastructurii strategice.
În România, potențialul parteneriatelor public-privat este uriaș, de la autostrăzi și spitale până la campusuri universitare, parcuri tehnologice sau rețele de apă și canalizare. Cu un cadru legal clar și o abordare profesionistă, aceste proiecte pot deveni exemple de succes, contribuind la transformarea durabilă a economiei și la îmbunătățirea calității vieții.
Dezbaterea completă despre parteneriatele public-private în România poate fi urmărită în ediția de astăzi a Știrilor orei 16, la România TV.
Într-o Românie care are nevoie de investiții rapide și inteligente, parteneriatele public-private pot deveni puntea dintre viziune și realitate. Ele nu sunt doar un instrument financiar, ci o filozofie de colaborare între stat și mediul privat, bazată pe încredere, profesionalism și rezultate.
În locul blocajelor administrative și al proiectelor întârziate, PPP-urile pot aduce eficiență, inovație și responsabilitate comună. Modernizarea României începe acolo unde sectorul public și cel privat aleg să lucreze împreună, nu în competiție, ci în parteneriat.