Cutremur de suprafaţă, cu magnitudine 3.3, la Brăila, populaţia e panicată: „Am sărit din pat! S-a auzit ca o explozie, urmată de un sunet puternic”

UPDATE: „Un cutremur ciudat, mai probabil o explozie cu un sunet puternic” este modul în care localnicii au descris seismul de duminică noaptea, din Brăila, anunță Digi24. Cutremurul a avut o magnitudine mică, de 3.3, dar s-a produs la o adâncime de mai puțin de 8 kilometri, între Brăila și Galați.

Cutremurul de suprafață, care a avut loc în toiul nopții, la ora 03.35, a băgat spaima în brăileni. Pe rețelele sociale, oamenii povestesc că l-au simțit și că, în același timp, au auzit și o bubuitură.

Mărturiile celor din zonă sunt surprinzătoare: „Un cutremur ciudat, mai probabil o explozie cu un sunet puternic”, „Am sărit din pat, dar a fost scurt”, „Zgomot puternic, ca de explozie”, „L-am simțit, m-am speriat”, „Nu s-a simțit ca un cutremur. A fost mai mult ca o bubuitură. A ținut 2-3 secunde , dar s-a simțit foarte puternic. Am crezut că are peste 5 grade”, „Cam puternic pentru 3 grade”, „S-a simțit și la Galați. A fost scurt”.

„Nu sunt foarte frecvente cutremurele în zona asta, unde s-a produs acest cutremur, dar pe o rază de 3 kilometri în jurul acestui epicentru mai sunt încă vreo șase cutremure peste 2 magnitudine. Deci, nu a apărut așa de nicăieri. La interfața pământ-aer, în momentul în care a ajunge o undă mecanică, există posibilitatea ca ea să se transforme în undă sonoră. Fenomenul acesta s-a întâlnit insistent, adică la mai multe cutremure, când au avut loc cutremurele din zona Galați, pentru că locuitorii de acolo se plângeau că întâi aud bubuitura și pe urmă simt cutremur – acesta este fenomenul: transformarea energiei mecanice în undă sonoră”, a declarat Mihai Diaconescu, seismolog la Institutul Național de Fizică a Pământului.

Alte articole

Explozia din Rahova a fost simţită ca un de cutremur: Ce magnitudine au înregistrat staţiile INFP din București

Cutremur puternic în Filipine, la doar o săptămână după alte două seisme soldate cu opt morți: „Am simţit un zguduitură puternică, dar a fost foarte scurtă”

În ultimele zece zile, au fost 8 cutremure de suprafață în România.

Cel mai puternic a avut loc miercuri, în Satu Mare. Seismul, cu magnitudine 4, s-a produs la o adâncime de 4,1 kilometri.

„Și acolo este o zonă cunoscută drept producătoare de cutremure, dar e adevărat că acolo sunt cutremure cu magnitudine mică, de 2, acesta fiind cel mai mare din zonă. (…) Este o zonă puternic faliată, care a mai produs cutremure, dar cutremure de o magnitudine mult mai mică”, a adăugat Mihai Diaconescu.

Alte cutremure au avut loc în zona seismică Făgăraș – Câmpulung – Vâlcea, cu o magnitudine 3, la o adâncime de 4,2 kilometri, sau în zona seismică Făgăraș – Brașov, la o adâncime de 5 kilometri, având 3,3 magnitudine.

În ziua de 20 Octombrie 2025, la ora 03:35:43 (ora locală a României), s-a produs în MUNTENIA, BRAILA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.3, la adâncimea de 7.9 km.Intensitate: II.

Explozia din Rahova a fost simţită ca un de cutremur: Ce magnitudine au înregistrat staţiile INFP din București

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 9km NE de Braila, 11km S de Galati, 63km V de Izmayil, 63km V de Tulcea, 77km SE de Focsani, 96km E de Buzau, potrivit INFP.

Un cutremur slab cu magnitudinea 3 pe Richter s-a produs sâmbătă, la ora locală 14:31, în zona seismică Făgăraș – Câmpulung, județul Vâlcea, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Seismul a avut loc la adâncimea de 5 kilometri, în apropierea următoarelor orașe: 37 kilometri nord de Râmnicu Vâlcea, 43 kilometri sud de Sibiu, 81 kilometri nord-est de Târgu Jiu, 82 kilometri nord-vest de Pitești, 84 kilometri sud de Mediaș, 86 kilometri sud-est de Alba Iulia.

În luna octombrie, în România s-au produs 16 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2 și 4 pe Richter.

Cele mai mari seisme din acest an, ambele de 4,4 pe Richter, au avut loc pe data de 13 februarie în județul Buzău, respectiv pe 11 mai în județul Vrancea.

Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 și s-a produs în județul Buzău pe 16 septembrie.

Un nou cutremur în judeţul Buzău. Este al 15-lea din luna octombrie

Activitate seismică intensă în România. Nu mai puțin de 10 cutremure au fost înregistrate în doar câteva zile. Conform datelor furnizate de Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP), cele mai multe seisme s-au produs în zona Vrancea, cunoscută pentru activitatea sa tectonică frecventă și pentru potențialul de a genera cutremure majore. Acestea au avut loc în principal în zona intermediară a Vrancei, la adâncimi cuprinse între 60 și 130 de kilometri, adâncimi caracteristice pentru tipul de seisme specifice regiunii.

Magnitudinea maximă a acestor cutremure vrâncene a fost de 3,7. Totodată, s-au înregistrat și seisme de suprafață, la adâncimi mici – chiar sub 10 kilometri – dar cu magnitudini reduse, de sub 3 grade, care rareori sunt resimțite de populație.

Mai mult, un alt punct sensibil de pe harta seismică a României a început să atragă atenția: zona seismică Făgăraș-Câmpulung-Brașov. Săptămâna trecută, în această regiune a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 3,3.

Vezi și Lucrările la metrou pe șantierul M6 au afectat grav casele oamenilor în zona 1 Mai: ”Sunt case care au trecut cu bine peste bombardamente,  cutremure … n-am avut niciodată asemenea pagube”

„În ultima perioadă s-au produs cutremure în zona Vrancea intermediară, adică la adâncimi 60-130km. Magnitudinile cutremurelor maxime au fost 3,7. De asemenea, tot în Vrancea s-au produs cutremure de suprafață cu adâncimi mici până în 10 km, a căror magnitudine a fost foarte mică până în 2-3 grade. De asemenea, o altă zonă seismică ce a generat cutremure în ultima perioadă a fost zona seismică Făgăraș-Câmpulung-Brașov. Aici s-a produs un cutremur de 3,3 săptămâna trecută. Acest tip de cutremur nu produce pagube materiale sau depinde de locuințe dacă sunt chiar deasupra epicentrului respectiv.” a spus directorul INFP, Constantin Ionescu, la România TV.

Potrivit directorului INFP, Constantin Ionescu, această zonă poate produce în orice moment cutremure de mare intensitate, asemănătoare celui din 1918, când un seism cu magnitudinea estimată la 6,8 grade pe scara Richter a avut loc în regiune. La acea vreme, cutremurul a provocat efecte semnificative în Transilvania și în zonele din sudul țării apropiate de epicentru.

„În ultima perioadă nu s-au mai produs cutremure în zona Făgăraș, dar e cunoscută din punct de vedere seismic. Zona Făgăraș chiar a produs cutremure și de 6,8 grade, cu peste 100 de ani înainte, și este oricând posibil să producă un cutremur mai mare. Sunt informații istorice că la ultimul cutremur din 1918, cutremurele din Făgăraș au produs efecte majore în zona Transilvaniei și partea intermediară de sud față de zona epicentrală”, a explicat expertul INFP.