DOCUMENT EXCLUSIV Guvernul a cerut avizul CSM pe legea pensiilor magistraţilor. De ce Consiliul nu a acordat avizul şi cum poate Guvernul să corecteze greşeala

Surse au indicat că pentru admiterea sesizării depuse de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. De cealaltă parte, pentru respingerea obiecției au votat judecătorii Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian, ceea ce a dus la un rezultat final de 5 la 4 în favoarea admiterii sesizării.

CCR a transmis ulterior un comunicat de presă în care a confirmat că a „admis obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, fără a preciza însă în detaliu motivele care au stat la baza deciziei. Potrivit surselor România TV, hotărârea Curții are la bază aspecte procedurale legate de modul în care a fost solicitat și acordat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Sesizarea depusă de Înalta Curte a reclamat faptul că CSM a avut prea puțin timp la dispoziție pentru a analiza proiectul de lege și pentru a-și formula un punct de vedere. Conform legislației în vigoare, CSM are un termen de maximum 30 de zile pentru a emite avizul necesar, însă jurisprudența Curții Constituționale a subliniat în mai multe rânduri că intervalul trebuie să fie „rezonabil”, pentru ca instituția să poată evalua în mod corespunzător propunerile legislative.

Citeşte şi: EXCLUSIV Șefa instanței supreme, Lia Savonea, după respingerea reformei pensiilor speciale: ”CCR sprijină, prin decizia sa, garantarea independenței justiției, a fiecărui magistrat”

Alte articole

Adrian Câciu (PSD): Guvernul ar trebui să solicite CCR să se întrunească în şedinţă, cu celeritate, imediat după Revelion şi să ia o decizie pe pensiile magistraţilor

Avocatul Toni Neacșu dă verdictul care aruncă în aer planurile Guvernului, înainte de decizia CCR privind pensiile magistraților: ”O soluție favorabilă lui Bolojan nu poate fi decât impusă politic”

Potrivit informațiilor disponibile, CSM a fost informat pentru prima dată despre proiectul de lege la data de 29 iulie, când i-a fost prezentat un tabel cu principalele modificări și i s-a solicitat un punct de vedere. Reprezentanții Consiliului au refuzat însă să se pronunțe, susținând că nu pot evalua „drafturi”, ci doar proiecte legislative complete.

Ulterior, pe 20 august, Ministerul Muncii, condus de Petre Florin Manole, a trimis oficial către CSM o cerere de punct de vedere, însă nu una de aviz, cum prevede legea. Două zile mai târziu, o persoană din Executiv a semnalat „eroarea onomastică” și a cerut reluarea procedurii, solicitând un aviz în formă legală. Până la data adoptării proiectului de către Guvern, CSM nu a mai transmis niciun răspuns, invocând lipsa de timp și necesitatea de a consulta adunările generale ale judecătorilor și procurorilor.

Pe 29 august, Guvernul a aprobat proiectul în ședință, iar la 1 septembrie și-a asumat răspunderea în Parlament. Înalta Curte a invocat în sesizarea adresată CCR că, între 22 și 29 august, proiectul a suferit „modificări semnificative”, fără ca acestea să fie retrimise spre consultare CSM-ului.

Citeşte şi: Ludovic Orban sare în apărarea lui Ilie Bolojan după decizia CCR. „Nu există niciun temei ca premierul să își depună mandatul”