Judecătorii îi cer preşedintelui Nicuşor Dan să trimită la reexaminare Parlamentului legea privind pensiile de serviciu/ Acuzaţii dure la adresa lui Ilie Bolojan: „Mentalitate stalinistă”

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) solicită preşedintelui Nicuşor Dan să retrimită în Parlament, spre reexaminare, Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Judecătorii susţin că reexaminarea este „esenţială” pentru garantarea dreptului cetăţenilor la o justiţie independentă şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Judecătorii îl atacă dur pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l de „mentalitate stalinistă” în raporturile dintre puterea executivă şi cea judecătorească, în care „Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate”.

„Din declaraţiile publice ale mai multor reprezentanţi ai partidelor aflate în prezent la guvernare, adoptarea acestei legi nu reprezintă, în realitate, o corecţie adusă sistemului pensiilor de serviciu, ci este o pedeapsă aplicată judecătorilor de către puterea executivă în vederea subordonării acestora şi obţinerii unor soluţii judecătoreşti agreate de guvern în cauzele în care cetăţenii se judecă cu statul”, consideră judecătorii.

UNJR susţine că legea a fost adoptată într-un climat de presiune publică intensă asupra sistemului judiciar, însoţit de „campanii de denigrare, fake news şi dezinformare” la adresa magistraţilor.

În cererea adresată preşedintelui Dan, UNJR atrage atenţia că actul normativ nu reprezintă o reformă autentică a sistemului de pensii, ci este „o măsură cu caracter punitiv”, menită să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să influenţeze soluţiile pronunţate în cauzele în care cetăţenii se judecă cu statul.

Alte articole

Nicușor Dan ar urma să numească șefii de la SRI și SIE în perioada următoare. Negocierile ar fi fost strâns legate de numirile la parchete

Nicuşor Dan, apărat de ministrul PSD al Sănătăţii, Alexandru Rogobete, după numirile la vârful parchetelor: „În sfârşit România are Preşedinte! Este opusul oricărei forme de aroganţă”

În acest context, UNJR invocă declaraţii ale unor lideri politici din coaliţia de guvernare ce susţin această concluzie.

UNJR consideră deosebit de gravă afirmaţia premierului Ilie Bolojan potrivit căreia competenţele din justiţie ar fi „delegate” de lumea politică:  “[…] cei care au în responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat, practic, competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria […].

“Covingerea premierului Ilie Bolojan că puterea judecătorilor de a decide în cauzele cu care sunt sesizaţi este delegată acestora de către «lumea politică» reflectă mentalitatea stalinistă a acestuia în raporturile dintre puterea executivă şi puterea judecătorească, în care Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate de către judecători, care sunt corecte şi care nu“, se arată în solicitarea UNJR.

UNJR a arătat în cadrul scrisorii trimise preşedintelui că ideea că judecătorii „servesc statul” sau că puterea lor este delegată de clasa politică „reia o logică stalinistă similară: magistratul nu mai este garantul drepturilor cetăţeanului în raport cu statul, ci un executant al voinţei guvernamentale”. Or, într-un stat de drept, judecătorul este chemat să aplice legea chiar şi împotriva intereselor statului, atunci când acesta încalcă drepturi sau libertăţi.

De asemenea, UNJR critică şi declaraţiile senatorului USR Cristian Ghinea privind necesitatea scoaterii CSM „de sub controlul magistraţilor”, precum şi poziţiile exprimate de ministrul Apărării Radu Miruţă în contextul pensiilor de serviciu. UNJR consideră că astfel de mesaje întăresc percepţia că modificările legislative sunt o sancţiune aplicată judecătorilor pentru soluţii considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în cauze penale sensibile.

Judecătorii subliniază că cetăţenii se adresează instanţelor inclusiv împotriva statului, guvernului sau altor autorităţi publice.

„Dacă magistratul este plasat într-o relaţie de dependenţă faţă de executiv, capacitatea sa de a soluţiona imparţial asemenea litigii este grav afectată. Într-un sistem democratic, justiţia nu serveşte statul sau partidul, ci legea şi drepturile fundamentale ale persoanei”, precizează UNJR.

Judecătorii solicită preşedintelui să îşi exercite rolul constituţional de garant al echilibrului între puterile statului şi să retrimită legea în Parlament pentru o dezbatere reală şi consultarea sistemului judiciar, în acord cu recomandările Comisia de la Veneţia privind modificările ce privesc statutul magistraţilor.

Totodată, asociaţia susţine că legea conţine deficienţe serioase, inclusiv încălcări ale jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, inechităţi între categorii profesionale şi dispoziţii cu caracter retroactiv sau dificil de aplicat.

Reexaminarea ar permite corectarea acestor probleme şi ar conferi legitimitate democratică unei reglementări cu impact major asupra sistemului judiciar.

”Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituţional şi retorica publică îndreptată împotriva magistraţilor indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiţiei de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.

UNJR anunţă că va utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea independenţei justiţiei, subliniind că o justiţie subordonată politic riscă să repete derapaje istorice în care judecătorul servea statul şi partidul, nu cetăţeanul.
Marţi, Administraţia Prezidenţială a explicat de ce Nicuşor Dan nu a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, după ce judecătorii CCR au declarat-o constituţională, arătând că promulgarea se face doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

”Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la existenţa unor posibile întârzieri în procesul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, declarată constituţională de Curtea Constituţională în data de 18 februarie 2026, Administraţia Prezidenţială face următoarea precizare: Conform articolului 77, alineatul 3 din Constituţia României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate poate fi promulgată de Preşedintele României doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, după primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte.

CCR precizează, într-un comunicat, că obiecţia ICCJ este „neîntemeiată” întrucât Guvernul şi-a angajat răspunderea cu respectarea Constituţiei.

Potrivit CCR, dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu.

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis atunci că salută decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor iar recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră.

Săptămâna trecută, şi Curţile de Apel din România i-au solicitat preşedintelui Nicuşor Dan să trimită în Parlamemt o cerere de reexaminare a legii privind pensiile magistraţilor. Ei reclamau că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă ca, într-un interval de aproximativ trei ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi.

”Pentru persoanele aflate în funcţie la data intrării în vigoare a legii (unele dintre acestea având, la data adoptării legii, o vechime efectivă de peste 20 de ani), numai în funcţiile de judecător/procuror, din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, această nouă lege se caracterizează prin lipsă totală de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei”, argumentează magistraţii, adăugând că activitatea lor este îngreunată de lipsa de preocupare a guvernanţilor în a le asigura condiţii decente de lucru şi de incapacitatea legiuitorului de a asigura un cadru legislativ previzibil şi coerent.

Ei mai susţineau că pensiile lor de serviciu ”vor deveni mult mai mici decât cele ale ofiţerilor de poliţie judiciară din DNA şi DIICOT, fapt ce ”conturează, fără îndoială, o încălcare flagrantă a principiului independenţei justiţiei, dar şi existenţa unei veritabile discriminări atât între generaţiile de magistraţi, cât şi faţă de toţi ceilalţi beneficiari de astfel de pensii, fără ca această diferenţiere să aibă o justificare obiectivă”. Magistraţii de la Curţile de apel reclamau şi că ”regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor CCR este unul deosebit de favorabil, comparativ cu magistraţii de carieră”.
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.

Legea  măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

Judecătorii îi cer preşedintelui Nicuşor Dan să trimită la reexaminare Parlamentului legea privind pensiile de serviciu/ Acuzaţii dure la adresa lui Ilie Bolojan: „Mentalitate stalinistă, în care Partidul decidea ce hotărâri judecătoreşti să se pronunţe”

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) solicită preşedintelui Nicuşor Dan să retrimită în Parlament, spre reexaminare, Legea privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor. Judecătorii susţin că reexaminarea este „esenţială” pentru garantarea dreptului cetăţenilor la o justiţie independentă şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Judecătorii îl atacă dur pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l de „mentalitate stalinistă” în raporturile dintre puterea executivă şi cea judecătorească, în care „Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate”.

„Din declaraţiile publice ale mai multor reprezentanţi ai partidelor aflate în prezent la guvernare, adoptarea acestei legi nu reprezintă, în realitate, o corecţie adusă sistemului pensiilor de serviciu, ci este o pedeapsă aplicată judecătorilor de către puterea executivă în vederea subordonării acestora şi obţinerii unor soluţii judecătoreşti agreate de guvern în cauzele în care cetăţenii se judecă cu statul”, consideră judecătorii.

UNJR susţine că legea a fost adoptată într-un climat de presiune publică intensă asupra sistemului judiciar, însoţit de „campanii de denigrare, fake news şi dezinformare” la adresa magistraţilor.

În cererea adresată preşedintelui Dan, UNJR atrage atenţia că actul normativ nu reprezintă o reformă autentică a sistemului de pensii, ci este „o măsură cu caracter punitiv”, menită să exercite presiuni asupra judecătorilor şi să influenţeze soluţiile pronunţate în cauzele în care cetăţenii se judecă cu statul.

În acest context, UNJR invocă declaraţii ale unor lideri politici din coaliţia de guvernare ce susţin această concluzie.

UNJR consideră deosebit de gravă afirmaţia premierului Ilie Bolojan potrivit căreia competenţele din justiţie ar fi „delegate” de lumea politică:  “[…] cei care au în responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat, practic, competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria […].

“Covingerea premierului Ilie Bolojan că puterea judecătorilor de a decide în cauzele cu care sunt sesizaţi este delegată acestora de către «lumea politică» reflectă mentalitatea stalinistă a acestuia în raporturile dintre puterea executivă şi puterea judecătorească, în care Partidul era cel care decidea ce hotărâri judecătoreşti trebuie pronunţate de către judecători, care sunt corecte şi care nu“, se arată în solicitarea UNJR.

UNJR a arătat în cadrul scrisorii trimise preşedintelui că ideea că judecătorii „servesc statul” sau că puterea lor este delegată de clasa politică „reia o logică stalinistă similară: magistratul nu mai este garantul drepturilor cetăţeanului în raport cu statul, ci un executant al voinţei guvernamentale”. Or, într-un stat de drept, judecătorul este chemat să aplice legea chiar şi împotriva intereselor statului, atunci când acesta încalcă drepturi sau libertăţi.

De asemenea, UNJR critică şi declaraţiile senatorului USR Cristian Ghinea privind necesitatea scoaterii CSM „de sub controlul magistraţilor”, precum şi poziţiile exprimate de ministrul Apărării Radu Miruţă în contextul pensiilor de serviciu. UNJR consideră că astfel de mesaje întăresc percepţia că modificările legislative sunt o sancţiune aplicată judecătorilor pentru soluţii considerate nefavorabile puterii politice, inclusiv în cauze penale sensibile.

Judecătorii subliniază că cetăţenii se adresează instanţelor inclusiv împotriva statului, guvernului sau altor autorităţi publice.

„Dacă magistratul este plasat într-o relaţie de dependenţă faţă de executiv, capacitatea sa de a soluţiona imparţial asemenea litigii este grav afectată. Într-un sistem democratic, justiţia nu serveşte statul sau partidul, ci legea şi drepturile fundamentale ale persoanei”, precizează UNJR.

Judecătorii solicită preşedintelui să îşi exercite rolul constituţional de garant al echilibrului între puterile statului şi să retrimită legea în Parlament pentru o dezbatere reală şi consultarea sistemului judiciar, în acord cu recomandările Comisia de la Veneţia privind modificările ce privesc statutul magistraţilor.

Totodată, asociaţia susţine că legea conţine deficienţe serioase, inclusiv încălcări ale jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, inechităţi între categorii profesionale şi dispoziţii cu caracter retroactiv sau dificil de aplicat.

Reexaminarea ar permite corectarea acestor probleme şi ar conferi legitimitate democratică unei reglementări cu impact major asupra sistemului judiciar.

”Modul în care a fost promovată legea privind pensiile de serviciu, lipsa dialogului instituţional şi retorica publică îndreptată împotriva magistraţilor indică faptul că miza nu este reforma pensiilor, ci preluarea controlului asupra justiţiei de către actuala majoritate guvernamentală”, a declarat Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR.

UNJR anunţă că va utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea independenţei justiţiei, subliniind că o justiţie subordonată politic riscă să repete derapaje istorice în care judecătorul servea statul şi partidul, nu cetăţeanul.
Marţi, Administraţia Prezidenţială a explicat de ce Nicuşor Dan nu a promulgat legea privind pensiile magistraţilor, după ce judecătorii CCR au declarat-o constituţională, arătând că promulgarea se face doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

”Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la existenţa unor posibile întârzieri în procesul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, declarată constituţională de Curtea Constituţională în data de 18 februarie 2026, Administraţia Prezidenţială face următoarea precizare: Conform articolului 77, alineatul 3 din Constituţia României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate poate fi promulgată de Preşedintele României doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, după primirea comunicării din partea CCR, legea va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, săptămâna trecută, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte.

CCR precizează, într-un comunicat, că obiecţia ICCJ este „neîntemeiată” întrucât Guvernul şi-a angajat răspunderea cu respectarea Constituţiei.

Potrivit CCR, dispoziţiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiţii de vechime şi de vârstă necesare obţinerii pensiei de serviciu.

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis atunci că salută decizia Curţii Constituţionale privind reforma pensiilor magistraţilor iar recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, aşteptat de societatea noastră.

Săptămâna trecută, şi Curţile de Apel din România i-au solicitat preşedintelui Nicuşor Dan să trimită în Parlamemt o cerere de reexaminare a legii privind pensiile magistraţilor. Ei reclamau că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă ca, într-un interval de aproximativ trei ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi.

”Pentru persoanele aflate în funcţie la data intrării în vigoare a legii (unele dintre acestea având, la data adoptării legii, o vechime efectivă de peste 20 de ani), numai în funcţiile de judecător/procuror, din perspectiva securităţii juridice în cadrul sistemului judiciar, această nouă lege se caracterizează prin lipsă totală de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiţiei”, argumentează magistraţii, adăugând că activitatea lor este îngreunată de lipsa de preocupare a guvernanţilor în a le asigura condiţii decente de lucru şi de incapacitatea legiuitorului de a asigura un cadru legislativ previzibil şi coerent.

Ei mai susţineau că pensiile lor de serviciu ”vor deveni mult mai mici decât cele ale ofiţerilor de poliţie judiciară din DNA şi DIICOT, fapt ce ”conturează, fără îndoială, o încălcare flagrantă a principiului independenţei justiţiei, dar şi existenţa unei veritabile discriminări atât între generaţiile de magistraţi, cât şi faţă de toţi ceilalţi beneficiari de astfel de pensii, fără ca această diferenţiere să aibă o justificare obiectivă”. Magistraţii de la Curţile de apel reclamau şi că ”regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor CCR este unul deosebit de favorabil, comparativ cu magistraţii de carieră”.
În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.

Legea  măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

Având în vedere că Nicușor Dan încă nu a promulgat legea privind pensiile speciale ale magistraților, Administrația Prezidențială a venit cu explicații.

De ce nu a promulgat Nicușor Dan legea privind pensiile magistraților

Administrația lui Nicușor Dan transmite că legea va putea fi promulgată de președinte numai după primirea deciziei Curții Constituționale prin care se confirmă constituționalitatea.

„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la existenţa unor posibile întârzieri în procesul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, declarată constituţională de Curtea Constituţională în data de 18 februarie 2026, Administraţia Prezidenţială face următoarea precizare:

Citește și : CCR, prima şedinţă după ce a tăiat pensiile magistraţilor

Conform articolului 77, alineatul 3 din Constituţia României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate poate fi promulgată de Preşedintele României doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”, se arată în comunicat.

Practic, după ce va fi primită comunicarea de la CCR, „legea va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare”.

În același timp, într-un memoriu de 14 pagini, toți șefii Curților de Apel din România îi cer președintelui Nicuşor Dan să adreseze Parlamentului României o cerere de reexaminare a legii privind pensionarea magistraților, care a fost declarată constituțională în această săptămână.

Ei reclamă că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi.

Magistrații îi explică președintelui României în ce bază legală fac acest demers și spun că este de competența constituțională a Președintelui, atât pe criterii de oportunitate, cât și de legalitate, să coreleze legislația națională, cu tratatele internaționale și cu jurisprudența CJUE.

„Potrivit jurisprudenţei CJUE, trebuie lăsată neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional. (…) 

Subliniem că măsurile legislative naționale privind statutul magistraților – inclusiv cele referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor – intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independența judecătorilor chemați să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de aplicarea sau interpretarea dreptului Uniunii. Magistrații români sunt chemați zilnic să aplice dreptul Uniunii, conferind astfel relevanță directă exigențelor de independență prevăzute de articolul 19 TUE”,  arată judecătorii.

Magistrații îi explică lui Nicuşor Dan modificările aduse de reforma pensiilor speciale pe care a insistat premierul Ilie Bolojan, susțin că proiectul de lege modifică substanțial statutul magistraților în ceea ce privește regimul pensiilor și detaliază cum premierul a inventat mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați.

Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor speciale

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, miercuri, 18 februarie 2026, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.

Proiectul de lege analizat introduce modificări semnificative în sistemul pensiilor de serviciu. Printre prevederi se numără stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și impunerea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească gradual, până la atingerea pragului de 65 de ani.

Citește și : 5 procurori care candidează pentru funcția de procuror-șef DIICOT susțin interviurile la Ministerul Justiției

De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.