Congresul SUA vrea să blocheze retragerea trupelor americane din România: ”Nu ar trebui să ne luăm prin surprindere aliații”

Congresul SUA vrea să blocheze retragere a trupelor americane din România. În următoarele zile, legislatorii americani vor să introducă un proiect de lege care ar împiedica retragerea soldaților din țara noastră, deschizând calea unei confruntări politice majore între Congres și Casa Albă.

Congresul SUA se opune retragerii trupelor din România

Planul de reducere a prezenței militare americane în România a fost confirmat recent de Pentagon, după ce Kyiv Post a relatat în premieră decizia. Criticii au calificat-o drept „un cadou pentru Vladimir Putin” și „o greșeală strategică de proporții”, într-un moment de tensiune maximă cu Rusia.

Cea mai dură opoziție vine chiar din interiorul Partidului Republican, în special din partea liderilor din comisiile de apărare. Senatorul Roger Wicker (R-Mississippi) și congresmanul Mike Rogers (R-Alabama), președinții comisiilor pentru forțele armate, au condamnat decizia Pentagonului, considerând-o „necoordonată și contrară strategiei președintelui”.

Citește și EXCLUSIV Victor Ponta rupe tăcerea: Ce se ascunde cu adevărat în spatele retragerii soldaților americani

Alte articole

VIDEO Jurnaliștii americani îl umilesc pe George Simion după ce a tăiat un tort în forma Groenlandei și acoperit cu steagul SUA: ”O adunare a celor mai proști oameni din Congres. Un model de bikini și un fost huligan”

Congresmenii americani, satisfăcuți de explicațiile președintelui Ilie Bolojan referitoare la anularea alegerilor prezidențiale din luna decembrie: „Au fost mulțumiți de clarificările oferite și nu au exprimat îngrijorări legate de eventuale probleme la scrutinul din mai”

Lor li s-au alăturat alți congresmeni republicani, printre care Mike Turner (R–Ohio), șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și senatorul Thom Tillis (R–Carolina de Nord), care a criticat caracterul brusc al deciziei.

„Reducerea prezenței noastre în România contrazice orice strategie solidă. România este un aliat de încredere de aproape 30 de ani, care a investit miliarde pentru întărirea NATO. Nu ar trebui să ne luăm prin surprindere aliații”, a spus Tillis, potrivit Antena3. 

Această reacție comună a republicanilor reprezintă un gest rar de contestare a unei decizii militare a propriei administrații și reflectă temeri serioase privind impactul asupra securității și influenței SUA în Europa.

Potrivit unor oficiali occidentali citați de Kyiv Post, Pentagonul ar avea în plan reducerea efectivelor și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând cu luna viitoare, după diminuarea prezenței din România.

Și democrații s-au raliat inițiativei de a bloca retragerea. Adam Smith (D–Washington), liderul democraților din Comisia pentru Forțele Armate a Camerei Reprezentanților, a confirmat că Congresul pregătește măsuri pentru a împiedica aplicarea planului.

„Vom încerca să impunem măsuri legislative care să-i oprească. Ar fi semnalul greșit transmis lui Putin și aliaților noștri europeni. Dacă retragem forțe semnificative din Europa de Est, subminăm chiar principiul angajamentului față de NATO”, a declarat Smith.

Oficialii Pentagonului au susținut că reducerea trupelor este o „ajustare strategică”, destinată realocării resurselor către regiunea Indo-Pacific, considerată prioritară în prezent.

Totuși, critici din ambele partide consideră momentul inoportun și acuză administrația că slăbește angajamentele SUA față de aliații europeni.

Diplomatul american Daniel Fried, arhitect al politicii Washingtonului în Europa după Războiul Rece, a declarat pentru Kyiv Post că decizia ar putea fi încă revizuită

”Întotdeauna există o cale de a schimba o decizie în lumea Trump. Cred că senatorul Wicker și congresmanul Turner au dreptate să pună presiune.”, a spus Fired.

Reamintim că oficialii americani analizează retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est, inclusiv din România, o decizie care stârnește îngrijorări că ar putea încuraja agresiunea Rusiei.

Citește și Pentagonul vrea să retragă 10.000 de soldaţi americani din ţările din Europa de Est. Pe listă se află şi România