Statutul rezerviștilor voluntari este reglementat prin Legea nr. 270/2015, care stabilește cine poate fi rezervist și ce atribuții are în cadrul Ministerului Apărării Naționale (MApN). Conform Legii 384/2006, Art. 52, pot deveni rezerviști voluntari cetățenii români care au îndeplinit serviciul militar activ și îndeplinesc condițiile pentru menținerea în evidență; soldații și gradații voluntari trecuți în rezervă; cetățenii români care nu au făcut serviciul militar activ, dar aleg să devină rezerviști voluntari. Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 luni, iar contractele ulterioare pot avea o durată maximă de 3 ani, în funcție de funcția ocupată.
Legislația prevede că, după înrolare, rezerviștii voluntari primesc indemnizație de instalare egală cu solda de funcție, la care se adaugă, după caz, solda de grad și solda de comandă. Pentru perioadele în care nu participă la instruire sau misiuni, remunerația este de 30% din solda de funcție, transmite Digi24.
MApN a propus recent un proiect de lege pentru actualizarea cadrului legislativ. Potrivit acestuia, pot participa cetățeni români, bărbați și femei, între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau nu se află în rezervă. Pe durata programului de pregătire militară de bază, care durează până la 4 luni, militarii voluntari beneficiază gratuit de cazare, echipament și hrană, asistență medicală, medicamente, spitalizare și alte drepturi conform sistemului de asigurări sociale.
Ca bani, primesc și o indemnizație lunară echivalentă cu cea acordată militarilor în termen, estimată între 4.000 și 5.000 lei/lună, iar la finalul programului, rezerviștii primesc o indemnizație suplimentară egală cu trei câștiguri salariale medii brute, aproximativ 26.000 lei brut, adică aproape 15.000 lei după contribuții. Astfel, pentru activitatea voluntară desfășurată timp de patru luni, un rezervist poate câștiga până la 35.000 lei, echivalentul a circa 6.000 euro.