Partidele din coaliție s-au înțeles. Cele trei ministere care scapă de concedieri sunt împărțite între PSD, PNL și USR

În ciuda impactului major al reformei, liderii social-democrați, care au cei mai mulți aleși locali, evită în prezent declarațiile publice, pe fondul congresului PSD programat vineri.

Potrivit negocierilor finale din coaliție, administrația locală va fi vizată de o restructurare severă.

„Între 12 și 13 mii de locuri ocupate în acest moment ar putea să dispară, da.”, a declarat Ionel Bogdan, coordonator de comunicare al PNL.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Procentual, ar urma să fie eliminate 30% din totalul posturilor existente, însă cu o limită: nu pot fi concediați mai mult de 20% dintre angajații care ocupă efectiv funcțiile.

Alte articole

Adrian Veștea își dorește un guvern format din toate partidele pro-europene. Social-democrații ar dori să scape de USR

Crin Antonescu știe cine este vinovat pentru destrămarea coaliției. ”Să ne aducem aminte de unde am plecat”

Reforma prevede și modificări structurale importante în privința conducerii administrative.

„Reducerile se fac din două direcții. Una este prin reducerea numărului de funcții de conducere. Cine nu-și va putea acoperi salariile din propriile venituri va avea o grilă salarială mai redusă.”, a explicat deputatul USR Radu Mihaiu.

La nivel central, ministerele vor trebui să reducă cu 10% cheltuielile de personal, prin tăieri de sporuri și chiar diminuări de salarii. Totuși, trei domenii sunt exceptate de la orice concedieri: Apărare, Interne și Sănătate.

Citește și: Guvernul direcționează 300 de milioane de lei din fondul de urgență către DGASPC. Mai multe direcții județene nu mai au bani de salarii

„Va da ocazia ca fiecare minister de resort în parte să-și găsească soluția potrivită propriei organizări și în acest fel să ajungem la ceea ce ne interesează din punct de vedere fiscal și economic.”, a declarat Ștefan Pălărie, liderul senatorilor USR.

Deși măsurile au fost aprobate la nivelul coaliției, liderii PSD refuză să le comenteze public. Explicația ar putea fi tensiunea din interiorul partidului, având în vedere că PSD are cel mai mare număr de primari și președinți de consilii județene, iar restructurările riscă să creeze nemulțumiri.

Deputatul PNL Raluca Turcan a criticat atitudinea PSD.

„Din cauza unui partid din coaliția de guvernare, riscăm ca în ochii opiniei publice să ajungem ca în povestea „Ionică cu lupul”. Partidul Social Democrat, care probabil din rațiuni de alegeri interne pentru președinția partidului, a pus între paranteze o așteptare pe care oamenii o au încă de la începutul pachetului 1 de reforme.”, a declarat aceasta.

Reorganizarea prevede și reducerea numărului total de parlamentari după alegerile din 2028, pe baza rezultatelor Recensământului din 2021. Fiecărui județ i se vor aloca 4 deputați și 2 senatori, cu excepția județului Ilfov și a circumscripției Diaspora. Numărul total al parlamentarilor ar scădea astfel la 419, de la 465 în prezent.

Reforma introduce și o limitare clară privind cumulul pensiei cu salariul la stat. Bugetarii nu vor mai putea încasa simultan pensie și remunerație, iar pentru cei cu pensii speciale se aplică o regulă suplimentară: dacă vor să continue să muncească, vor putea păstra doar 15% din pensia necontributivă, în timp ce salariul îl vor primi integral.

Citește și: Traian Băsescu nu își pune prea mari speranțe în alegerile pentru Primăria Capitalei: „Dacă nu se revine la București ca un oraș cu o administrație unică, nu va fi un mare progres”