Primul Congres Internațional de Longevitate în România: experți din 5 țări vin la București să discute cum trăim mai mult și mai sănătos

Marţi, 11 noiembrie, la Biblioteca Națională a României, are loc primul Congres Internațional de Longevitate din țară și din Europa de Sud-Est. Evenimentul este organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României și aduce în același loc cercetători, medici și experți din mai multe domenii ale științei. Ideea de la care pornește congresul e că anii buni de viață pot fi măsurați, urmăriți și protejați.

Vârsta biologică vs. anii din buletin. Congresul Internaţional de Longevitate răspunde la întrebări care îi frâmântă pe Putin şi Xi Jinping

Programul reunește două lumi care, până nu demult, mergeau în paralel – cea a cercetării de laborator și cea a practicii medicale. Vor fi prezentări despre cum se măsoară „vârsta biologică” prin teste epigenetice, despre nutriția personalizată, diagnosticul de precizie și despre modul în care terapiile pot fi adaptate fiecărui pacient în parte.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La București vor veni 10 specialiști din 5 țări – SUA, Marea Britanie, Suedia, Israel și Germania – din centre de cercetare de top, precum Karolinska Institutet, Yale University, University of Birmingham, Harvard Medical School, National Institute on Aging și University of Salford. Ei vor prezenta cele mai noi descoperiri despre reprogramarea celulară, inflamația cronică, metabolism și felul în care aceste procese influențează îmbătrânirea. Totodată, vor fi discutate propuneri pentru integrarea obiectivelor de sănătate și longevitate în politicile publice din România și din Europa.

Alte articole

Cercetător român de top, recunoscut pentru contribuțiile care schimbă medicina viitorului: Octavian Bucur, în Albumul Personalităților Anului

Greşeala pe care o fac toţi românii dimineaţa. De ce nu este recomandat să aprinzi imediat lumina când te trezești

Secțiunile congresului sunt gândite pentru a aduce știința mai aproape de realitate. În zona „Noile frontiere ale longevității” vor fi prezentate studii despre vârsta biologică, despre cum pot fi identificați factorii care accelerează sau încetinesc procesul de îmbătrânire. În secțiunea dedicată Medicinei 3.0, participanții vor descoperi instrumente pe care medicii le pot folosi deja – de la markeri biologici care arată eficiența tratamentelor, la algoritmi care corelează rezultatele analizelor într-o imagine de ansamblu a sănătății pacientului.

Câte mese pe zi sunt suficiente la vârsta de 50 de ani. Sfaturi pentru o viaţă lungă de la un renumit expert în longevitate

Un panel final va reuni cercetători care au testat, în laborator și în clinică, soluții ce pot fi replicate: intervenții nutriționale bazate pe biomarkeri, strategii de încetinire a îmbătrânirii și exemple de tratamente care au demonstrat rezultate măsurabile.

România intră astfel într-o conversație globală despre știința longevității, alături de rețele internaționale de elită. Congresul este realizat în parteneriat cu International Longevity Alliance, organizație care conectează institute și consorții implicate în măsurarea vârstei biologice, monitorizarea sănătății pe termen lung și integrarea datelor genetice și metabolice în deciziile medicale.

Dacă știi care e vârsta biologică a organismului tău, poți lua decizii mai corecte despre alimentație, somn, mișcare sau controale medicale. Iar urmărirea acestor parametri în timp îți arată concret dacă schimbările făcute au efect.

Speakerii Congresului Internațional de Longevitate – ce teme definesc viitorul medicinei longevității

Sara Hägg (Karolinska Institutet, Suedia) prezintă evoluția biomarkerilor epigenetici – indicatori care permit estimarea vârstei biologice și evaluarea riscului de boală înainte de apariția simptomelor.
João Pedro de Magalhães (University of Birmingham, Marea Britanie) arată cum genomurile animalelor cu longevitate extremă pot inspira terapii de încetinire a îmbătrânirii la om.
Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford, Marea Britanie) analizează relația dintre metabolism, inflamație cronică și modificările epigenetice în procesul de îmbătrânire.

Reprogramarea și regenerarea celulară – de la laborator la intervenții terapeutice

Aubrey de Grey (LEV Foundation, SUA) – Profesor în biogerontologie, cunoscut pentru modelul SENS, susține strategia reparării daunelor celulare ca metodă de combatere a bolilor asociate vârstei. El argumentează că progresul combinat al biotehnologiei, regenerării tisulare și reprogramării celulare poate duce la ceea ce numește „viteza de evadare a longevității” – momentul în care îmbătrânirea devine tratabilă.
Patrick Paine (Harvard Medical School, SUA) prezintă dovezi că reprogramarea chimică poate întineri celulele și poate prelungi viața organismelor model.
Luisa Baca (National Institute on Aging – SUA) evidențiază mecanismele de degradare a ritmului cardiac odată cu vârsta și posibilitatea de a proteja funcția cardiacă la populația îmbătrânită.

Politici publice și etica longevității – cum transformăm știința în strategie societală

Ilia Stambler (International Longevity Alliance, Israel) prezintă direcții pentru integrarea longevității sănătoase în planurile naționale de sănătate.
Alexander Tietz-Latza (ILA, Germania) abordează tema dreptului la longevitate ca parte a drepturilor fundamentale ale omului.

Medicina personalizată a longevității – de la date omice la decizie clinică

Raghav Sehgal (Yale University, SUA) introduce modelele multi-sistemice de analiză a îmbătrânirii, care permit medicilor să ia decizii bazate pe vârsta biologică, nu doar cronologică.