Ce reprezintă, de fapt, suma pe care o plătim lunar pentru apa pluvială. Economistul Adrian Negrescu: „Plătim serviciile pe care furnizorul le oferă pentru a transfera apa respectivă în stațiile de filtrare, apoi către resursele de apă. Serviciile astea necesită energie, personal, logistică”

Cât ar trebui să plătim pentru apa pluvială și unde se duc banii plătiți lună de lună? Sunt întrebări firești pe care și le pune orice consumator, în condițiile în care facturile ajung să ne împovăreze tot mai mult și fiecare leu contează. Ce reprezintă, de fapt, suma plătită lunar pentru apa pluvială și de ce există tarife diferite în funcție de oraș?

Legea nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare prevede că serviciul public de canalizare include „evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă din intravilanul localităţilor”. Concret, art. 3 litera c) din Legea 241/2006: „evacuarea apelor pluviale şi de suprafaţă” este parte integrantă.

Ce reprezintă, de fapt, suma pe care o plătim lunar pentru apa pluvială

„Taxa pe apă de ploaie” este, așadar, o parte integrantă a serviciului de canalizare. Serviciul de canalizare (incluzând apele menajere și pluviale) trebuie acoperit prin tarife aprobate, contracte între autorităţi locale/operator, regulamente locale etc.

„Noi plătim, de fapt, serviciile pe care compania de apă le oferă pentru a transfera apa respectivă în stațiile de filtrare și mai departe către resursele de apă. Adică plătim serviciul respectiv. Apa asta se duce în canalizări, de acolo merge mai departe împreună cu apa obișnuită pe care o plătim de la robinet în niște stații care o curăță. Toate serviciile astea necesită energie, personal, logistică, care, în funcție de compania respectivă și de orașul respectiv, costă niște bani.

Alte articole

Avertisment îngrijorător de la analistul economic Adrian Negrescu: România riscă un exod al companiilor străine! ”Reducerea impozitului pe cifra de afaceri, cea mai proastă decizie pe care statul ar putea să o ia în 2026”

România, în pericol să piardă fondurile europene. Economistul Adrian Negrescu: „România are nevoie de un tip de austeritate care să țină cont de sărăcia cruntă. Nu putem urma modelul de reforme al Greciei”

Și banii ăștia sunt din ce în ce mai mulți din păcate. Uitați-vă la prețul energiei electrice care a crescut cu 70% față de anul trecut. Nu cade din cer și s-ar prelinge singură în pământ. Sunt niște servicii comunitare care trebuie achitate„, explică economistul Adrian Negrescu la România TV.

De ce tarifele la apa pluvială diferă de la un oraș la altul sau de la un furnizor la altul

Vedem, așadar, că plata apei pluviale are justificare, cu toate astea există diferențe mari de tarife de la un oraș la altul și de la o companie furnizoare la alta. Diferențele acestea depind, printre altele, de numărul de consumatori sau de starea rețelelor.

„Sunt costuri diferite în funcție de specificul companiei care asigură serviciile de apă și canalizare, orașe diferite, număr de consumatori diferit, starea rețelelor contează foarte mult. Sunt orașe în țară unde rețelele de apă și canalizare sunt praf, nu s-a mai investit în ele de zeci de ani. 

Bucureștiul e un caz fericit, pentru că aici se fac investiții, iar o parte din preț se duce și-n investițiile astea. Peste tot sunt șantiere, se schimbă țevi, rețele de canalizare, e un serviciu public pe care, bineînțeles, în funcție de numărul de locuitori și de situația rețelelor respective trebuie să-l plătim.

Banii pe care-i plătim pe apa pluvială ajung la compania care asigură aceste servicii și care, în colaborare cu primăria locală, ar trebui să aibă un program foarte clar de investiții, astfel încât să nu mai vedem acele bălți uriașe care se formează când plouă, să vedem că apa menajeră se scurge fără mirosuri, că nu sunt probleme în rețeaua de canalizare, să primim niște servicii de calitate. Orice serviciu bun și de calitate costă și trebuie să plecăm de la această premisă atunci când apelăm la serviciile unei companii„, explică Adrian Negrescu.

Tarife apă și canalizare_octombrie & noiembrie

Cine stabilește tariful apei meteorice

Stabilirea tarifelor se face în colaborare între autoritatea locală, reglementatorul naţional şi operatorul, pe baza legislaţiei şi contractelor de concesiune. Tariful apei care provine din precipitații este stabilit de compania de apă și canalizare în funcție de costurile logistice, de numărul de consumatori, de starea rețelelor. Taxa pe apa de ploaie este reglementată prin Legea 241/2006 şi acte normative complementare.

Operatorii de apă-canalizare (ex: Apa Nova Bucureşti) aplică tarifele pentru serviciile de canalizare care includ şi evacuarea apei pluviale  în baza unui contract de concesiune cu autoritatea
locală/municipală.

La nivel local / municipal: regulamentele locale (ex: HCGMB nr. 820/2018 pentru Bucureşti) conţin prevederi privind serviciul de apă-canalizare, inclusiv evacuarea apei pluviale.

Tariful pentru canalizare (apa uzată + pluvială) este aprobat de autorităţile competente (ex: Consiliul General al Municipiului, autoritatea de reglementare) şi este publicat de operator.

„În general, companiile preiau spre concesiune serviciile de apă și canalizare într-un oraș și, mai departe, în relația cu autoritățile, în funcție de costurile lor logistice, de numărul de consumatori, de starea rețelelor, stabilește un tarif care diferă de la un oraș la altul. Una este să pui un preț pe București unde sunt milioane de consumatori și alta într-un oraș foarte mic, cu 50.000-100.000 de locuitori unde și necesarul de investiții este mult mai mic. Toate costurile astea sunt stabilite împreună cu autoritățile locale și vin pe un plan concret de investiții pe care cei care au concesionat rețeaua de apă și canalizare trebuie să și-l asume și să-l respecte.

Apa de ploaie reprezintă foarte puțin în factură, câteva procente. Marea problemă cu prețul apei este dat de calitatea acesteia, de modul în care companiile investesc în a filtra apa pe care o iau din izvoare, din râuri. Luați în calcul acest element extrem de important – consumul de energie electrică: o creștere de 70%  a prețului la energie cât de mult influențează cam tot ce consumăm noi, produse și servicii„, conchide reputatul analist financiar.