Analiza ING – Cum va afecta creşterea TVA şi a impozitului pe proprietate preţul imobiliarelor în 2026

Creșterea cu două puncte procentuale a cotei standard de TVA la 21%, aplicată de la 1 august, a generat un „șoc al TVA” în piață, afectând semnificativ materialele de construcții și, implicit, costurile de dezvoltare ale proiectelor. În paralel, aprobarea recentă a unei legi care majorează valorile impozabile ale clădirilor, deși încă analizată de Curtea Constituțională, amplifică temerile dezvoltatorilor privind sustenabilitatea investițiilor în condițiile unei cereri în scădere. Analiștii ING Bank apreciază că 2025 se va dovedi „un an care se închide la răscruce” pentru companiile din construcții, având în vedere presiunile multiple care le afectează activitatea.

Începând cu 1 august 2025, cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, măsură care se aplică tuturor materialelor de construcții generale. În plus, regimul cotelor reduse de TVA a fost revizuit, astfel încât nivelurile diferențiate de 5% și 9% au fost înlocuite cu o cotă unică de 11%. Noile cote afectează o gamă largă de produse și servicii, ceea ce duce la ajustări ale prețurilor în toate etapele procesului de construcție.

Reforma impozitului pe proprietate, care prevede taxarea „la valoarea de piață”, a fost amânată de la 2026 la 1 ianuarie 2027. Această decizie oferă o scurtă perioadă de respiro pentru dezvoltatori și investitori, însă presiunea rămâne ridicată, întrucât Parlamentul a aprobat o lege ce actualizează valorile impozabile ale clădirilor la nivelurile din 2015. Chiar și în condițiile unei faze de tranziție, proprietarii vor resimți creșteri majore încă din 2026, estimările indicând că un apartament obișnuit va fi supus unei creșteri de impozitare de circa 70-80% pe an.

Pe piața muncii, sectorul construcțiilor angaja 460,7 mii de persoane în septembrie 2025, în apropierea maximului istoric. Totuși, deficitul de forță de muncă specializată persistă, iar eliminarea scutirilor fiscale pentru lucrătorii din domeniu a ridicat semnificativ costurile salariale pentru angajatori, diminuând marjele de profit într-un moment deja tensionat.

Alte articole

Care sunt cartierele din Bucureşti unde se găsesc cele mai ieftine case. Cea mai ieftină casă are preţul unei maşini, deşi are şi o curte generoasă

Scenariu sumbru pentru români. Se așteaptă noi scumpiri și concedieri pe final de an

Costurile de finanțare reprezintă un alt factor critic. Ratele dobânzilor se mențin ridicate, în contextul unei inflații care scade mai lent decât se anticipase. Piața creditelor ipotecare se răcește, nu atât din cauza dobânzilor, care rămân negative în termeni reali, cât ca urmare a scăderii veniturilor disponibile ale gospodăriilor. În aceste condiții, dezvoltatorii preferă să reducă gradul de îndatorare, evitând extinderea proiectelor.

În paralel, economia României traversează o perioadă de quasi-stagnare, cu o creștere prognozată de 1% pentru 2025 și o contracție de 0,2% în trimestrul al treilea. Riscul unei recesiuni temporare rămâne prezent, în timp ce politica fiscală restrictivă continuă să limiteze consumul și investițiile.

Citeşte şi: Ministerul Finanțelor lansează ultima ediție FIDELIS din 2025, cu dobânzi neimpozabile de până la 7,55% în lei și 6,20% în euro

Pe termen mediu, sectorul construcțiilor ar urma să fie susținut în special de proiectele de infrastructură.

„Creștere moderată, impulsionată de infrastructură: deși creșterea PIB-ului în 2025 ar putea dezamăgi pe mulți, este puțin probabil ca 2026 să arate radical diferit. Estimăm o creștere de 1,4% în 2026, cu accelerarea investițiilor finanțate de UE ca principal motor.

Lucrările de inginerie civilă ar trebui să rămână puternice pe tot parcursul anului 2026, atingând potențial un nivel maxim pe măsură ce proiectele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de finalizare”, subliniază raportul ING, citat de Economica.net.

Sectorul rezidențial, însă, se află într-o zonă de vulnerabilitate. Cererea redusă, presiunea costurilor ipotecare și deteriorarea veniturilor populației pot amâna sau reduce ritmul de dezvoltare al noilor proiecte cel puțin până la jumătatea lui 2026. O eventuală relaxare monetară în a doua parte a anului 2026 ar putea permite o relansare treptată în 2027, însă analiștii avertizează că revenirea va fi lentă, iar accesibilitatea va deveni un criteriu esențial în configurarea noilor proiecte.

Segmentul imobiliar comercial se îndreaptă spre rezultate mixte. Spațiile industriale și logistice rămân atractive, datorită investițiilor continue în producție, depozitare și energie, în timp ce dezvoltările de birouri sunt frânate de nivelul ridicat al neocupării și de prudența companiilor în extinderea suprafețelor. Retailul ar putea înregistra o creștere modestă, în special prin proiecte în orașele mici și modernizări ale centrelor comerciale existente.

ING Bank avertizează că principala constrângere pentru companii rămâne cererea insuficientă, pe fondul consolidării fiscale care va continua și în 2026 și care riscă să reducă suplimentar consumul și investițiile publice. Implementarea integrală și la timp a proiectelor finanțate din PNRR este esențială pentru stabilitatea sectorului, însă persistă riscuri legate de întârzieri administrative și de absorbția fondurilor.

„Susținut de proiectele de infrastructură și în curs de stabilizare după un 2024 dificil, dar confruntându-se cu provocări semnificative.

Companiile vor trebui să navigheze costuri mai mari, schimbări de politici și cerere incertă. Pentru cei activi în construcții rezidențiale și comerciale, perioada imediat următoare poate părea lentă, dar există în continuare oportunități în renovări, eficiență energetică și dezvoltări de nișă. Infrastructura ar trebui să rămână un pilon principal, sprijinită de portofoliul consistent de finanțări europene”, mai arată raportul.

Citeşte şi: Taxele și impozitele ar putea crește din nou în 2026: Economiștii au previziuni sumbre asupra viitorului economic incert al țării