România și Danemarca intră într-o zonă mare de risc, avertizează britanicii. Experții români confirmă acest adevăr sumbru: „Se întâmplă deja”

Atacarea „flotei fantomă” de petroliere a Rusiei în Marea Baltică și în Marea Neagră ar putea provoca represalii din partea Moscovei asupra unor state precum Danemarca sau România, ambele implicate activ în sprijinirea Ucrainei. Potrivit britanicilor de la The Independent, avertismentul este unul îngrijorător. Riscurile nu sunt doar militare: rolul României ca punct-cheie de sprijin economic, logistic și teritorial pentru Ucraina o face vulnerabilă în cazul unei escaladări a conflictului, susțin aceștia.

Conform sursei citate, afirmațiile lui Vladimir Putin în care spunea că este pregătit de război cu Europa sunt serioase, iar acesta ia în calcul inclusiv cucerirea în întregime a sudului Ucrainei, până la Gurile Dunării.

Din tabloul îngrijorător nu puteau lipsi veștile proaste despre relația transatlantică. Potrivit Politico, președintele francez Emmanuel Macron l-ar fi acuzat pe Donald Trump că se pregătește să trădeze Europa.

Pentru a avea o perspectivă mai clară asupra acestor vești proaste, Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles, recunoscut ca un analist militar de top, alături de Claudiu Degeratu, reputat expert în securitate și fost șef al Secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la Sediul NATO din Bruxelles, analizează riscurile la adresa României, pentru Adevărul.

Alte articole

Planul lui Vladimir Putin pentru ”Noua Rusie” include regiuni învecinate cu România. Declarațiile făcute de liderul rus

Războiul se intensifică: Putin amenință că va tăia accesul Ucrainei la mare

„Pericolul real există pentru România”

Claudiu Degeratu consideră că România se confruntă cu un risc real, însă exclude posibilitatea unui atac militar direct din partea Rusiei. În opinia sa, Moscova va continua să opereze pe frontul hibrid, exercitând presiuni și hărțuind state precum România și Danemarca, dar fără a recurge la mijloace convenționale de atac.

„Pericolul real există pentru România, dar el se manifestă deja sub formă de acțiuni de sabotaj, care sunt deja în desfășurare în Polonia, probabil și în alte zone. Aceste hărțuiri cu drone necunoscute, care apar în anumite puncte strategice din Europa, cel mai probabil rusești, reprezintă un alt mod de a pune presiune pe statele NATO din Europa”, spune Claudiu Degeratu.

Pe viitor, România, dar și celelalte state membre NATO din Europa ar trebui să se aștepte la și mai multe acțiuni de acest gen.

Citește și: Ce spune Dan Capatos despre acuzațiile făcute de Cristian Rizea: „Nu vreau să se bată foarte multă moneda pe numele lui”

La ce să ne așteptăm

„Trebuie să ne așteptăm la mai multe sabotaje, în lunile ce urmează. Că vor avea dimensiune terestră, aeriană sau maritimă, asta rămâne de văzut. Dar nu este cazul să fie un atac fățiș, adică să nu ne așteptăm la o acțiune militară a Rusiei. Nu. Totul va fi subconvențional. Rusia va acționa așa cum știe foarte bine să o facă, doar că probabil își va intensifica acțiunile”, mai spune Degeratu, pentru Adevărul.

Pe viitor, pe termen mediu și lung, el nu exclude o confruntare între Rusia și NATO.

„Și Rusia, dar și NATO se pregătesc pentru asta. Totuși, asta nu înseamnă că se va și întâmpla. Ambele părți vor încerca să intimideze, să descurajeze, iar opțiunea confruntării militare directe este ultima. Dar nu este nici asta exclusă în totalitate”, punctează Degeratu.

Însă, generalul (r) Virgil Bălăceanu consideră că declarațiile lui Vladimir Putin fac parte dintr-un război informațional, dar trădează și o intenție pe care dictatorul rus nici nu se mai străduiește să o ascundă.

Ce planuri ar avea rușii

„Eu aș propune să nu luăm lucrurile chiar la modul declarativ, dar nici la modul în care rușii vor începe operațiunea Odesa și de cucerire a Gurilor Dunării în zilele următoare, în lunile următoare, anul viitor. Trebuie să luăm în considerare, însă, că există un proiect rusesc mai vechi de interdicție a Ucrainei la Marea Neagră, de control militar, mult mai extins al Mării Negre. Iar rușii vizează realizarea unei uniuni statale Federația Rusă-Belarus-Ucraina, iar pe modelul Belarus vor avea prezență militară în zona Ucrainei”, spune generalul Bălăceanu.

Este posibil că și Republica Moldova să se afle într-un mare pericol. Generalul Virgil Bălăceanu consideră că Chișinăul este o țintă pentru Moscova, iar Vladimir Putin așteaptă doar să câștige războiul cu Ucraina pentru a se ocupa și de Republica Moldova.

„Întrevăd și o perspectivă pentru a avea Republica Moldova într-o asemenea uniune, dincolo de mersul către Europa, către Uniunea Europeană”, punctează generalul Bălăceanu.

În opinia sa, Rusia va amâna un astfel de plan, urmând să încerce să-l pună în aplicare într-un nou război.

„Nu cred neapărat că Rusia va trece la fapte acum, pentru că încă rușii nu au condițiile cele mai favorabile să înceapă o operație ofensivă în zona de sud a Ucrainei. Dar, de ce nu, vor face totul pentru a-și atinge obiectivul într-un al doilea război, dacă în primul nu își realizează scopurile”, adaugă generalul.

Rusia are două moduri de acțiune pentru a-și atinge obiectivele. În funcție de realitatea din teren, Moscova nu va ezita să acționeze, iar România trebuie să se pregătească temeinic.

„Avem, în definitiv, două modele, modelul Belarus pentru Uniunea Statală, dar și modelul cecen pentru un al doilea război. Iar România trebuie să țină seama că trebuie să avem în vedere și un model coreean de încheiere a războiului printr-un conflict înghețat, deschis, extins. Toate aceste aspecte nu trebuie să ne ducă la panică, dar trebuie să ne creeze motivația principală legată de consolidarea posturii de apărare și descurajare a României. Sigur, în primul rând a României, dar în cadrul NATO”, mai spune generalul.

Citește și: Călin Georgescu, față în față cu judecătorii în dosarul de propagandă legionară. Verdictul urmează să fie pronunțat marți, 9 decembrie

Cum trebuie să ne pregătim, dacă vrem să evităm războiul

Generalul Virgil Bălăceanu susține că este parte a unui război informațional sau pur și simplu o încercare de a șoca, pentru a-și asigura mai multă vizibilitate și pentru a „vinde” analiza.

„Eu sunt surprins de așa ceva și nu văd de ce ar fi România implicată, amenințată direct de Rusia. Probabil că este un război informațional. Nu știu dacă cei din ziarul britanic dețin niște informații atât de clare, dar ca orice post de televiziune, ca orice ziar, fie tipărit, fie online, ziarul lor este în căutarea de rating. În general media este într-o continuă căutare de subiecte spectaculoase și caută astfel de informații, chiar dacă uneori nu sunt 100% corecte”, mai afirmă generalul.

Așadar, în opinia sa, riscul unei confruntări militare cu Rusia este scăzut, însă România trebuie să se pregătească oricum pentru cel mai rău scenariu posibil și să-și întărească defensiva.

„Noi trebuie să ne gândim cum ne pregătim pentru postura de apărare și descurajare. Noi, spre exemplu, nu gândim asupra apărării teritoriale. Pentru că independența solidară, conceptul cheie din Strategia Națională de Apărare a Țării nu ne apare ca o soluție practică din punct de vedere al principiilor apărării teritoriale. Polonezii îi spun apărarea universală. Finlandezii îi spun apărarea totală. Noi putem să-i spunem apărarea teritorială, dar conceptul este același. O participare largă a întregii societăți la o pregătire pentru a afirma postura de apărare și descurajare, astfel încât un eventual agresor să renunțe la intențiile de a realiza invazia statului respectiv”, mai arată generalul Bălăceanu.

România trebuie să fie pregătită să descurajeze orice posibilă agresiune, iar istoria recentă arată că este capabilă de acest lucru. Generalul Virgil Bălăceanu amintește exemplul din 1968, când amenințarea unui atac masiv din partea fostei Uniuni Sovietice era reală, însă România și-a organizat exemplar apărarea. Această pregătire solidă i-a determinat pe sovietici să renunțe, în cele din urmă, la planurile de invazie.

„Dacă noi în 1968 am fost pregătiți pentru o posibilă invazie a URSS-ului, am mărit forțele armate, am creat gărzile naționale, am pregătit lupta de rezistență și am creat propria industrie de apărare, putem să o facem și acum. Deci avem un istoric din punct de vedere al acestei pregătiri. Nu trebuie să copiem tot ceea ce am făcut înainte de 1989, dar principiile când vine vorba de a ne apăra țara de orice posibil atacator rămân aceleași”, încheie generalul Virgil Bălăceanu.