BNR atrage atenţia: consumul depăşeşte veniturile, adică românii cheltuiesc mai mult decât câştigă. Ar putea fi un indicator al revenirii muncii la negru

Instituția atrage atenția că tendința de consum peste posibilități nu este specifică doar sectorului public, ci și populației, care își completează necesarul fie din economii mai vechi, fie prin accesarea creditului. În plus, nivelul extrem de redus al incluziunii financiare plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, ceea ce sporește riscurile financiar-sociale pe termen mediu și lung.

„Rata brută de economisire a populației s-a menținut negativă în perioada post-pandemică, indicând că, în ansamblu, consumul populației depășește nivelul veniturilor curente, surplusul fiind finanțat fie din economii acumulate, fie prin credit”, subliniază BNR în raport.

Instituția menționează că situația este alimentată de o inflație persistentă și de efectele unor măsuri fiscale care erodează ritmul de creștere al veniturilor reale.

Economiștii BNR avertizează că vulnerabilitățile pot deveni mai acute în condițiile încetinirii economiei și reamintesc că o parte semnificativă a populației încă operează preponderent cu numerar. Datele arată că un sfert dintre salariați primesc încă salariul în plic, iar jumătate dintre pensionari își încasează pensia exclusiv în numerar, pondere nemodificată față de acum trei ani.

Alte articole

BNR lansează o nouă monedă cu tema „Centenar Marin Constantin, fondatorul Codrului Madrigal”. Prețul de vânzare este unul destul de mare

BNR lansează de la 1 decembrie o coală specială formată din patru bancnote cu valoare nominală de 20 lei

Raportul readuce în discuție și perspectiva economisirii pe termen lung: majoritatea contribuabililor la Pilonul II (68%) au peste 35 de ani, iar la Pilonul III peste 45 de ani (58%), ceea ce sugerează o participare redusă a tinerilor la mecanismele de economisire.

„Totodată, numai 7% din populație economisește pentru bătrânețe, semn al unei incluziuni financiare reduse. Deși în ușoară creștere, România rămâne pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere”, adaugă raportul.

Instituția oferă și o comparație la nivel european: România are un grad de incluziune financiară de doar 71%, mult sub media UE, care este de 94%, precum și sub economiile regionale din aceeași categorie. Nivelul scăzut se reflectă și în cel mai redus grad de intermediere financiară dintre statele membre.

Citeşte şi: Preț benzină și motorină 10 decembrie 2025. Vești bune pentru șoferi, s-au ieftinit carburanții. Cât costă benzina și motorina la pompe

Raportul explică și de ce un segment important al populației evită sistemul bancar. Printre motivele invocate de persoanele peste 15 ani care nu dețin un cont se numără „fondurile insuficiente (37%), lipsa încrederii în bănci și instituții financiare similare (36%), serviciile financiare prea scumpe (36%) și altcineva din familie are un cont (35%)”.

În absența unor rezerve financiare solide, românii se bazează în principal pe sprijin informal atunci când apar urgențe financiare. Datele BNR arată că 42% dintre persoane ar apela la familie și prieteni pentru obținerea rapidă de fonduri, în timp ce 22% s-ar baza pe economiile proprii, iar 13% pe veniturile curente.

În ceea ce privește percepția asupra rezilienței financiare, 68% dintre respondenți consideră că pot obține fonduri de urgență în maximum 30 de zile. Totuși, analiza relevă că presiunile financiare asupra gospodăriilor rămân ridicate. Cele mai mari preocupări sunt: plata tratamentelor medicale în cazul unor probleme grave de sănătate (pentru o treime dintre adulți), acoperirea cheltuielilor lunare și a facturilor (26%) și asigurarea resurselor pentru perioada pensionării (17%).

Citeşte şi: România, penultima ţară din UE la risc de sărăcie. Tot mai mulţi români rămân fără bani înainte de salariu