Sindicaliștii vor majorarea salariului minim la 4.350 de lei brut, patronatele se împotrivesc. Economiștii susțin că măsura trebuie amânată: „Nu e un moment potrivit, dată fiind această problemă uriașă de competitivitate”

Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social s-a reunit, miercuri, 10 decembrie, la Palatul Victoria, pentru a discuta nivelul salariului minim în 2026.

Cum s-au desfășurat negocierile privind majorarea salariului minim în 2026

Organizațiile sindicale susțin că salariul minim va trebui ajustat pentru a ține pasul cu inflația, costurile în creștere și directivele europene, la 4.350 de lei brut.

„Această valoare ar reprezenta aproximativ 47% din salariul mediu brut, în acord cu prevederile Directivei europene privind salariile minime adecvate”, a transmis Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frăția (CNSLR-Frăția), joi, 11 decembrie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sindicatele transmit că sunt dispuse să propună măsuri pentru limitarea riscului de pierdere a locurilor de muncă, însă transmit că lucrătorii cu venituri mici sunt afectați de scumpirile din ultimele luni, de la energie la produse alimentare.

Alte articole

Economistul Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă legat de creșterea salariului minim: ”Problema nu este dacă trebuie să crească, ci cum și când. Statul român nu are o strategie, ci doar reacții”

Cum arată salariile minime în Europa. Potrivit Eurostat, România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri, însă rămâne la coadă în clasament

Citește și : INS: Ce salariaţi au primit mai mulţi bani pe card în ultima lună

Confederația Patronală Concordia, ce reprezintă mediul de afaceri, a transmis un apel către Guvern în care a solicitat înghețarea salariului minim pentru anul 2026, având în vedere că acesta a înregistrat o creștere cumulată de aproximativ 85% în ultimii cinci ani, unul dintre cele mai ridicate procente din UE.

Patronatele sunt de părere că ritmul a fost unul mult prea rapid și că economia trebuie să primească timp pentru a se adapta la costurile suplimentare.

Concordia este de părere că mediul privat se confruntă cu limitări în ceea ce privește absorbția unor noi creșteri de costuri salariale. O majorare a salariului minim ar putea să aibă efecte asupra companiilor și, indirect, asupra angajaților cu venituri mici, susțin patronatele, arătând că ar putea exista o presiune asupra costurilor operaționale și diminuarea oportunităților de angajare în sectoarele sensibile.

Guvernul analizează care sunt efectele unei creșteri a salariului minim asupra puterii de cumpărare și asupra economiei. În cadrul negocierilor de la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan a susținut că majorarea salariului minim i-ar proteja pe cei cu venituri reduse, dar ar și amplifica presiunile inflaționiste și costurile pentru micile afaceri.

Mai mult, consideră premierul, o astfel de majorare ar genera pierderi de locuri de muncă în sectoare sensibile precum HoReCa, industria mobilei și industria ușoară.

Ionuț Dumitru, consilierul premierului, nu vede oportună creșterea

Ionuț Dumitru, consilier al lui Ilie Bolojan, atrage atenția că salariul minim a crescut foarte mult în ultimii ani, în contextul în care companiile s-au confruntat cu scumpirea energiei, creșterea costurilor salariale și presiuni inflaționiste.

„În calitate de economist, ce pot să spun este că venim după o perioadă de ani de zile în care salariul minim a crescut foarte repede, perioadă în care și costurile companiilor au crescut foarte mult.

În primul rând, dacă ne uităm la prețul la energie, care a crescut enorm de mult în ultimii ani, la care adăugăm și creșterea costurilor cu salariile, vedem o presiune uriașă pe costurile companiilor și, nu întâmplător, competitivitatea companiilor românești a scăzut foarte mult în ultimii ani”, a transmis acesta miercuri, 10 decembrie, într-o intervenție la Digi24.

Citește și : ASF anunță reduceri de salarii și concedieri în cadrul instituției. Tăierile vizează toți angajații, inclusiv conducerea

Ionuț Dumitru transmite că deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, în contextul în care economia a crescut modest, iar producția internă nu a reușit să țină pasul cu importurile din cauza competitivității reduse.

„Una din cauzele fundamentale pentru această lipsă de competitivitate sunt tocmai aceste costuri foarte mari pe care companiile în ultimii ani le-au avut cu energia și cu salariile, care au crescut foarte repede. În contextul acesta, să pui o povară suplimentară în momentul de față, printr-o creștere suplimentară a salariului minim, e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă.

Da, decizia se va lua în cadrul coaliției. Ca economist, o să vă spun că nu e un moment potrivit pentru a putea pentru a crește în în plus salariul minim, dat fiind această problemă uriașă de competitivitate”, a adăugat Dumitru.