Veşti proaste despre banii românilor, anunţul BNR înainte de Sărbători. FMI anunţă creşterea datoriei la 70% din PIB

Datoria externă a crescut cu 22 de miliarde de euro în primele zece luni ale anului, anunţă BNR. Conform băncii centrale, datoria externă pe termen lung a însumat peste 177 miliarde de euro la 31 octombrie 2025, reprezentând 78,7% din totalul datoriei externe, în creștere cu 13,6% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2025 nivelul de aproape 48 de miliarde de euro, reprezentând 21,3% din totalul datoriei externe, în creștere cu 1,7 la sută față de 31 decembrie 2024.

Noi schimbări fiscale pentru firmele din România de anul viitor. Dispar casele clasice de marcat şi apare bonul fiscal electronic

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1% în perioada ianuarie – octombrie 2025, comparativ cu 21,5 la sută în anul 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2025 a fost de 105,2 la sută, comparativ cu 103,6 la sută la 31 decembrie 2024.

Alte articole

Cum va fi afectată piaţa muncii de progresul vertiginos al inteligenţei artificiale. BNR le dă veşti bune românilor

Criză mare de cash la Guvern. Verificaţi conturile, statul a luat 1,5 miliarde de lei de pe cardurile românilor în decembrie

Conform BNR, în primele zece luni ale anului, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24 de miliarde de euro, în creștere față de perioada similară din 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 51 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 560 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 807 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție negativă de 694 milioane euro.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 7,2 miliarde de euro, comparativ cu 5,6 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2024, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,9 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,2 miliarde euro.

FMI, mai sumbru ca BNR. Datoria publică a României va urca anual, până spre 70% din PIB în 2030

România a avut o datorie publică stabilă, în jurul a 51–52% din PIB, în perioada 2021–2023. Însă dinamica s-a schimbat semnificativ începând cu 2024.

Anul trecut, datoria a urcat brusc, la 57,4% din PIB, cu peste cinci puncte procentuale față de nivelul din anul anterior.

FMI prevede că traiectoria datoriei României va rămâne ascendentă în următorii cinci ani, orizontul pe care este făcută estimarea:

– 61,2% în 2025
– 62,5% în 2026
– 64,1% în 2027
– 66% în 2028
– 67,8% în 2029
– 69,1% în 2030

Creșterea este constantă, în medie cu aproximativ 1,5 puncte procentuale pe an după 2025, extrapolarea condițiilor fiscale curente indicând o deteriorare graduală a poziției țării vis-a-vis de spațiul de manevră bugetar într-o eventuală criză.

România rămâne însă sub nivelurile statelor din vestul Europei, multe puternic îndatorate.

Regiunea CEE, din care face parte și România, rămâne una dintre cele mai puțin îndatorate zone ale Uniunii Europene. Bulgaria se situează la 40,2% din PIB în 2025, Cehia la 53,4%, iar Polonia la 73,9%.
Nivelurile sunt semnificativ sub țările sudice ale UE, însă și aici FMI observă o tendință de creștere pe termen mediu.

Citește și: Apar schimbări pe factura de gaze. Notificarea pe care o vor primi toți românii de la furnizor

Statele din vest și sud continuă să aibă cele mai mari niveluri ale datoriei publice din UE. Grecia rămâne la 146,7% din PIB în 2025, Italia la 136,8%, Franța la 104,2%, Belgia la 107%, iar Spania la 99,3%,potrivit Profit.

Întâmplător, sunt state cu presiuni demografice, rigiditățile fiscale și costuri sociale ridicate. Ele urcă media zonei euro la aproximativ 84% din PIB, peste media globală și mult peste media țărilor emergente.

Europa este regiunea cu cea mai mare variație a nivelurilor datoriei publice. La un capăt se află Grecia și Italia, cu valori ce depășesc 130–140% din PIB, iar la celălalt capăt se găsesc Finlanda, Luxemburg, Suedia și Bulgaria, cu niveluri sub 40%.

Bulgaria are printre cele mai reduse datorii publice, la 28,4% din PIB, țara fiind pentru decenii sub consiliu monetar stabilit în 1997, după prăbușirea monedei naționale.

La nivel mondial, liderul datoriei rămâne Japonia, cu 229,6% din PIB, urmată de Sudan (221,5%) și Singapore (175,6%).