UPDATE: Radu Miruță și Irineu Darău au depus jurământul la Palatul Cotroceni, într-o ceremonie scurtă, pentru Ministerele Apărării și Economiei. A participat și premierul Ilie Bolojan.
UPDATE: Decretele de numire în funcţie a noilor miniştri de la Apărare – Radu Miruţă şi Economie – Irineu Darău au fost publicate în Monitorul Oficial (MO). Preşedintele Nicuşor Dan a semnat decretele.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, la Palatul Cotroceni, decretele de numire pentru doi miniștri propuși de Uniunea Salvați România (USR). Schimbările vizează portofoliile Economiei și Apărării.
Radu Miruță va părăsi funcția de ministru al Economiei și va fi numit ministru al Apărării Naționale, în timp ce conducerea Ministerului Economiei va fi preluată de Irineu Darău, de asemenea membru USR. Decretele de numire vor fi semnate de șeful statului la Palatul Cotroceni, iar ceremonia de depunere a jurământului ar putea avea loc tot astăzi, ceea ce le-ar permite celor doi să își înceapă oficial mandatele imediat după acest pas constituțional.
Mutarea lui Radu Miruță la Ministerul Apărării vine într-un context sensibil, marcat de demisia fostului titular al portofoliului, Ionuț Moșteanu. Acesta a părăsit funcția în urma scandalului legat de diploma sa de licență, situație care a generat presiuni politice și solicitări publice de clarificare. Prin preluarea Ministerului Apărării Naționale, Miruță va avea misiunea de a asigura continuitatea conducerii într-un domeniu strategic.
Radu Miruță își încheie mandatul la Ministerul Economiei după o perioadă în care a pus accent pe inițiative de reformă și pe creșterea transparenței în gestionarea fondurilor publice și a companiilor de stat. Potrivit surselor politice, experiența sa în coordonarea unor proiecte complexe și abordarea orientată spre reformă au cântărit în decizia de a-i încredința portofoliul Apărării.
La rândul său, Irineu Darău urmează să preia Ministerul Economiei într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar și bugetar. Noul ministru va avea ca obiectiv continuarea reformelor începute de predecesorul său și consolidarea politicilor economice și industriale, într-un context marcat de presiuni asupra bugetului de stat și de necesitatea atragerii de investiții.