Se schimbă banii, cum îi afectează pe români trecerea la euro de la 1 ianuarie 2026

Bulgaria va adera joi la zona euro și va deveni astfel cea de-a 21-a țară care adoptă moneda unică europeană, o integrare de care unii se tem că va favoriza inflația și va accentua instabilitatea politică, scrie AFP.

În cursul verii, a apărut o mișcare de protest care cerea „păstrarea leului bulgar”, la inițiativa în special a partidelor de extremă dreapta și pro-ruse, care au speculat temerile bulgarilor cu privire la creșterea prețurilor.

Însă pentru guvernele succesive care au promovat adoptarea acesteia, euro va permite dinamizarea economiei celei mai sărace țări din Uniunea Europeană, consolidarea legăturilor sale cu Europa de Vest și protejarea acesteia de influența Rusiei.

Nicuşor Dan exclude trecerea la moneda euro: „Mai întâi să ne ocupăm de deficit”. Ce spune şi Mugur Isărescu de schimbarea banilor

Alte articole

Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie. Recomandări pentru românii care călătoresc în țara vecină de Sărbători

Cât costă să faci Crăciunul în Bulgaria. Unde sunt prețuri accesibile și zăpadă din belșug, top trei hoteluri în care să te cazezi

Înaintea Bulgariei, Croația a adoptat, în 2023, moneda unică, introdusă inițial la 1 ianuarie 2002 în 12 țări ale UE. Țara balcanică cu 6,4 milioane de locuitori, membră a UE din 2007, se confruntă însă cu provocări importante, după protestele anticorupție care au răsturnat recent guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an și cu perspectiva unor noi alegeri parlamentare, cele de-a opta în cinci ani.

În acest context de instabilitate, orice problemă legată de introducerea euro va fi exploatată de politicienii anti-UE, a estimat Boryana Dimitrova, de la institutul de sondaje Alpha Research, care studiază opinia publică cu privire la euro de un an.

Conform ultimului sondaj de opinie realizat de agenția de sondaje a UE Eurobarometru, 49% dintre bulgari se opun monedei unice.

Îngrijorarea este deosebit de palpabilă în zonele rurale sărace. „Prețurile vor crește. Asta mi-au spus prietenii care locuiesc în Europa de Vest”, a declarat pentru AFP Bilyana Nikolova, în vârstă de 53 de ani, care deține un magazin alimentar în micul sat Chuprene, din nord-vestul Bulgariei.

După hiperinflația din anii 1990, în urma căderii comunismului, Bulgaria și-a ancorat moneda la marca germană, apoi la euro, devenind astfel dependentă de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), fără a avea însă un cuvânt de spus.

„De acum înainte, va putea în sfârșit să participe la deciziile din cadrul Uniunii Monetare”, a declarat pentru AFP Georgi Angelov, economist la Open Society Institute din Sofia.

Câștigurile legate de adoptarea euro vor fi „substanțiale”, a asigurat președinta BCE, Christine Lagarde, invocând „schimburi mai fluide, costuri de finanțare mai mici și prețuri mai stabile”.

Întreprinderile mici și mijlocii ar putea economisi echivalentul a aproximativ 500 de milioane de euro în comisioane de schimb valutar, a adăugat ea luna trecută la Sofia.

Un sector în particular ar trebui să beneficieze de euro în această țară riverană Mării Negre: turismul, care a generat în acest an aproximativ 8% din PIB.

Lagarde a relativizat, de altfel, schimbările de prețuri, calificându-le drept „modeste și de scurtă durată” și afirmând că, în cazul trecerilor anterioare la euro, impactul s-a situat între 0,2 și 0,4 puncte procentuale.

Dar chiar înainte de trecerea efectivă la euro, prețurile alimentelor au crescut cu 5% pe an în noiembrie, potrivit Institutului Național de Statistică, adică mai mult decât dublul mediei zonei euro.

Prețurile imobiliare au crescut cu 15,5% în al doilea trimestru, adică de trei ori mai mult decât media zonei euro.

Pentru a încerca să liniștească populația, parlamentul a întărit în cursul verii organismele de control însărcinate să investigheze creșterile bruște ale prețurilor și să frâneze orice creștere „nejustificată” legată de trecerea la euro.

Potrivit lui Georgi Angelov, intrarea în zona euro va spori totuși transparența și va ajuta consumatorii și comercianții să compare prețurile cu cele practicate în restul UE.

„Provocarea va fi să avem un guvern stabil timp de cel puțin unu-doi ani, pentru a putea profita pe deplin de avantajele aderării la zona euro”, a estimat Angelov.

The Guardian: Bulgaria se pregăteşte să intre în zona euro, în contextul temerilor legate de dezinformarea susţinută de Rusia

Bulgaria se pregăteşte să adopte moneda euro în ianuarie, pe fondul unor noi tulburări politice interne şi al temerilor că dezinformarea susţinută de Rusia adânceşte neîncrederea faţă de noua monedă, relatează The Guardian.

Ţara din Balcani, cu o populaţie de 6,5 milioane de locuitori, va deveni cea de-a 21-a ţară care va adera la zona euro, la 1 ianuarie, iar factorii de decizie din Bruxelles şi Sofia speră că acest lucru va stimula economia celei mai sărace naţiuni din UE şi va consolida traiectoria sa pro-occidentală.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că „datorită monedei euro”, Bulgaria va avea mai mult comerţ, mai multe investiţii şi mai multe „locuri de muncă de calitate şi venituri reale”.

Cu ocazia unei recente vizite la Sofia, comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că această mişcare este esenţială într-un moment în care Rusia este în război cu Ucraina, tensiunile geopolitice sunt în creştere şi incertitudinea economică globală „subliniază importanţa unităţii europene”.

„Majoritatea ţărilor europene – inclusiv Bulgaria – sunt mult prea mici pentru a modela singure lumea de astăzi. Ele pot câştiga greutatea necesară doar prin integrarea deplină în structurile politice şi economice mai largi ale Uniunii Europene”, a spus el.

În ciuda beneficiilor promovate, bulgarii sunt însă departe de a fi uniţi. Un sondaj recent realizat de Ministerul Finanţelor a arătat că, în timp ce 51% dintre cetăţeni erau în favoarea aderării la moneda unică, 45% erau împotriva acesteia.

În luna iunie, în parlament a izbucnit o încăierare când Comisia Europeană a aprobat aderarea la zona euro, deputaţii de extremă dreapta, membri ai partidului pro-rus Revival, blocând podiumul.

Petar Ganev, cercetător principal la Institutul de Economie de Piaţă, un think tank cu sediul la Sofia, a declarat că diviziunea cu privire la euro este simptomatică pentru tensiunile politice mai largi.

„Nu este surprinzător. Ţara este divizată în aproape toate aspectele imaginabile”, a spus Ganev. „Şi, după instabilitatea politică, am ajuns într-un mediu politic foarte ostil.”

O criză politică de patru ani, marcată de şapte alegeri parlamentare şi corupţie generalizată, a erodat încrederea în guvern şi a contribuit la polarizarea climatului politic. Săptămâna trecută, guvernul fostului prim-ministru Rosen Zhelyazkov a demisionat după mai puţin de un an de mandat, în urma unor proteste masive împotriva corupţiei care au avut loc în toată ţara.

Deşi este puţin probabil ca drama politică să împiedice adoptarea euro, mulţi se tem că preţurile vor creşte în timpul tranziţiei şi, cu un salariu mediu lunar de aproximativ 1.100 de lire sterline, acest lucru nu este ceva ce mulţi bulgari şi-ar putea permite.

Comunităţile din zonele rurale şi persoanele în vârstă sunt considerate cele mai vulnerabile la inflaţie şi sunt cele mai temătoare de tranziţie, chiar dacă Bruxellesul a declarat că nu există dovezi care să sugereze că inflaţia va creşte.

Plimbându-se de-a lungul Dunării, Nencho şi Maya Neshev, pensionari în vârstă de 67 de ani din Vidin, un oraş din nord-vestul Bulgariei, au declarat că sunt îngrijoraţi de posibila inflaţie şi de impactul acesteia asupra bugetului familiei.

„Incertitudinea este evidentă şi am îngrijorări pentru că sunt pensionară”, a spus Maya. „Ar trebui să fac provizii? Are sens? Cum se va întâmpla în ianuarie? Este mai bine să economisesc [vechea monedă] leva pe tot parcursul lunii ianuarie? Să continui să folosesc leva, iar în februarie să trec la euro? Există multă incertitudine.”

Elena Vasileva, 26 de ani, inginer în industria alimentară din Hisarya, un oraş mic situat la 110 km est de Sofia, se teme că, renunţând la leva, introdusă pentru prima dată în 1881, Bulgaria îşi va pierde o parte din identitate.

„Pe banii noştri sunt imprimate unele dintre cele mai strălucite personalităţi ale ţării noastre”, a spus ea. „Este ca şi cum ne-am pierde identitatea. Este păcat.”

Se schimbă banii de luni, 29 decembrie 2025! BNR a făcut anunțul despre cea mai nouă monedă a României

Victor Papazov, macroeconomist şi consilier al partidului anti-UE Revival, care a militat împotriva aderării la zona euro şi este apropiat de partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin, a afirmat că Bulgaria se îndreaptă către o criză similară cu cea din Grecia.

„Orice persoană în toate minţile s-ar opune adoptării euro”, a declarat Papazov într-o lungă declaraţie scrisă. El a adăugat: „Aderarea acum va agrava şi accelera situaţia. În opinia mea, nu există niciun aspect pozitiv serios în adoptarea euro”.

Liderul partidului Revival, Kostadin Kostadinov, a fost criticat mai devreme în acest an când a afirmat fără temei că bulgarii îşi vor pierde economiile după aderarea la euro din cauza unei rate de schimb diferite.

Între timp, rapoarte de investigaţie au descoperit că o reţea de campanii pe reţelele sociale legate de Rusia a încercat să submineze sprijinul pentru euro prin răspândirea dezinformării.

Întrebat despre presupusa influenţă a Rusiei asupra opiniei publice cu privire la euro, Dombrovskis a spus că „nu este un secret” că Rusia duce un război hibrid împotriva Europei. „Este vorba de provocări, acte de sabotaj, încălcarea spaţiului aerian european, amestecul în procesele politice din Uniunea Europeană, dar şi din alte ţări, şi răspândirea dezinformării”, a spus el.

În ciuda protestelor şi temerilor legate de aderare, mulţi rămân optimişti. Maria Valentinova, 35 de ani, farmacistă din Sofia, a declarat că euro „va fi benefic pentru economia ţării pe termen lung”. Ea s-a bucurat că fiul ei de şase ani va creşte într-o ţară care aparţine zonei euro.

Până la 31 ianuarie, bulgarii vor putea plăti în leva şi în euro, iar după această dată vor fi acceptate numai plăţile în euro. Valentinova a declarat că are rezerve cu privire la această perioadă de tranziţie, pe care o descrie ca fiind „puţin stresantă”, dar a adăugat: „Cred că, în final, va fi un lucru bun”.

Ganev a declarat că este convins că tranziţia va fi lină şi că, după câteva săptămâni, bulgarii se vor obişnui cu noua monedă. „Ce se va întâmpla cu ţara noastră şi dacă vom fi un exemplu bun sau un exemplu rău în zona euro… depinde în totalitate de noi”, a afirmat el.

Bulgaria introduce euro din ianuarie: ce înseamnă pentru turiștii români și vacanțele din 2026

Situată în estul Peninsulei Balcanice, Bulgaria este cunoscută de mulți turiști drept o destinație de petreceri, cu stațiuni celebre precum Nisipurile de Aur sau Sunny Beach.

Dincolo de această imagine, țara oferă însă o combinație variată de istorie, cultură și natură spectaculoasă, rămânând încă un „secret” al Europei pentru mulți, scrie reisereporter.de.

Pentru turiștii europeni, vin acum vești bune: Bulgaria va adopta euro de la 1 ianuarie 2026, ceea ce va simplifica și mai mult călătoriile.

Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie 2026. Dumitru Luca, membru în consiliul director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și tour-operator pentru spațiul bulgăresc, explică, la #10întrebări, cum vor fi afectați românii de această trecere.

În prima jumătate a anului 2025, aproape 500.000 de români au mers în Bulgaria – la munte sau la mare – potrivit statisticilor oficiale furnizate de autoritățile de la sud de Dunăre.

Stațiunile preferate de români sunt Nisipurile de Aur, Sunny Beach, Nessebar sau Balcic, locul de suflet al Reginei Maria a României.

Bulgarii afișează încă din vară prețurile și în euro și în leva (moneda națională), dar cum va afecta trecerea la euro turismul?

Dumitru Luca, membru în consiliul director al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) și tour-operator (Corali) pentru spațiul bulgăresc, spune pentru Europa Liberă că prețurile de la vecini vor crește puțin.

Cauza nu va fi neapărat trecerea la euro – ci inflația. „Este și la ei o oarecare inflație care, coroborată cu tendința de «rotunjire», va duce la ceva creșteri de prețuri; vorbim însă de o creștere moderată, normală, de sub 10 procente”, spune Dumitru Luca.

Spre deosebire de Croația, care a introdus euro în 2023 simultan cu aderarea la Schengen, Bulgaria a fost nevoită să amâne această etapă din cauza unei inflații prea ridicate, potrivit evaluărilor Comisiei Europene.

Începând cu 1 ianuarie 2026, leva va fi retrasă treptat din circulație, iar Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Pentru turiști, schimbarea vine cu avantaje clare, potrivit Centrului European al Consumatorilor: „nu va mai fi nevoie de schimb valutar, nu vor mai exista comisioane pentru tranzacții în monedă străină și dispare riscul fluctuațiilor de curs”.

Pe durata unei perioade de tranziție de o lună, atât euro, cât și leva vor putea fi folosite pentru plăți. De la 1 februarie 2026, leva nu va mai fi mijloc legal de plată.

Bancnotele vechi vor putea fi schimbate ulterior doar în Bulgaria, inclusiv la bănci și oficii poștale. În prezent, 1 leva valorează aproximativ 0,51 euro (curs la 25 decembrie 2025).

Intrarea în Bulgaria a devenit deja mai simplă pentru mulți turiști. Din 31 martie 2024, controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate, astfel că pasagerii care sosesc cu avionul sau vaporul nu mai trebuie să prezinte pașaportul sau cartea de identitate.

Inițial, controalele au fost menținute la granițele terestre, afectând în special turiștii care călătoreau cu mașina sau transportul de marfă.

Austria s-a opus inițial extinderii complete a Schengen, invocând că România și Bulgaria nu au făcut suficient pentru a combate migrația ilegală de-a lungul așa-numitei rute balcanice.

Schengen complet pentru Bulgaria din 2025

De la 1 ianuarie 2025, și controalele la frontierele terestre au fost eliminate. Totuși, autoritățile reamintesc că toți călătorii trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil, oriunde s-ar afla în spațiul Schengen.

Un alt beneficiu important: cetățenii Uniunii Europene și persoanele cu viză valabilă pentru spațiul Schengen pot sta în Bulgaria până la trei luni consecutive, regulă valabilă reciproc și pentru cetățenii bulgari în celelalte state membre.

Potrivit Comisiei Europene, eliminarea controalelor la frontieră reduce timpii pierduți, stimulează economia și contribuie la o cooperare mai eficientă în materie de securitate. Spațiul Schengen rămâne cea mai mare zonă din lume fără vize, cu libertate totală de circulație.

În prezent, spațiul Schengen include următoarele state:

• Belgia
  Bulgaria
  Danemarca
  Germania
  Estonia
  Finlanda
  Franţa
  Grecia
  Irlanda
  Islanda (non-UE)
  Italia
  Croaţia
  Letonia
  Liechtenstein (non-UE)
  Lituania
  Luxemburg
  Malta
  Olanda
  Norvegia (non-UE)
  Austria
  Polonia
  Portugalia
  România
  Suedia
  Elveția (non-UE)
  Slovacia
  Slovenia
  Spania
  Republica Cehă
  Ungaria

Pentru a deveni membru al spațiului Schengen, un stat trebuie să treacă prin evaluări complexe care verifică aplicarea corectă a regulilor privind frontierele, securitatea și cooperarea polițienească.

Aderarea este posibilă doar cu acordul unanim al statelor membre care aplică integral acquis-ul Schengen, precum și cu aprobarea Parlamentului European.

Aderarea Bulgariei la euro ar putea crește prețul vacanțelor

Trecerea Bulgariei la moneda euro ar putea avea un impact semnificativ asupra preţurilor vacanţelor pentru turiştii români. Conform unui comunicat de presă al platformei online de turism Travel Planner, remis Libertatea, în primăvara anului 2026 tarifele pentru sezonul estival ar putea creşte cu 5-10%. Această majorare ar fi cauzată de costurile mai ridicate pe care unităţile de cazare le vor avea pentru aprovizionare, utilităţi şi personal.

Potrivit Travel Planner, preţurile actuale pentru o săptămână de vacanţă în Bulgaria în vara lui 2026 variază între 170 şi 1.100 de euro de persoană, în funcţie de categoria hotelului şi serviciile incluse.

„Pentru sezonul următor am observat deja din toamnă o majorare de 5-10% şi este posibil să apară un avans similar în primăvară. Practic, este posibil ca unii hotelieri să crească de două ori preţurile. Dacă vor fi două majorări, cred că am putea ajunge la o medie de creştere a preţurilor de 7-15% pentru anul următor. (…) Recomandăm turiştilor să îşi cumpere pachetele în perioada de early booking pentru a evita o posibilă nouă scumpire în primăvară, dar mai ales că acum îşi pot alege dintr-o diversitate mult mai mare de oferte”, a transmis Sebastian Constantinescu, fondator şi CEO al Travel Planner.

Peste 40% din turiștii Bulgariei sunt români

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria, în perioada mai-octombrie 2025, ţara a atras aproximativ 2,5 milioane de turişti din UE, dintre care 31% au fost români.

În august, românii au reprezentat aproape 43% dintre turiştii din UE care au vizitat Bulgaria, fiind luna cu cel mai mare număr de turişti străini (în jur de 845.000). Aproximativ 80-85% dintre turişti aleg staţiunile de pe litoral, restul vizitând Sofia, regiunea Veliko Târnovo sau staţiunile montane.

Bulgaria trece la moneda euro de la 1 ianuarie: primele kituri de 10 euro s-au vândut cu 20 de euro

În condiţiile în care Bulgaria se pregăteşte să adopte moneda euro de la 1 ianuarie 2026, companiile şi cetăţenii fac ajustări de ultim moment pentru schimbul valutar, informează Novinite citată de Agerpres.

Asociaţia Băncilor din Bulgaria a confirmat că seturile de început care conţin euro, evaluate la 10,23 euro (20 leva), sunt disponibile online pentru 40 leva, deşi plăţile cu cardul nu sunt disponibile până la la 1 ianuarie 2026, ora 04:00 A.M. Rata oficială de schimb va fi de 1,95583 leva per euro.

Zhivko Rusev, care deţine două magazine alimentare, inclusiv unul deschis 24 de ore, a prezentat la postul de televiziune bTV pregătirile sale. Ţinând cont de experienţa sa cu denominarea monedei bulgare, în 1999, el s-a aprovizionat cu seturi de început pentru a le utiliza de la 1 ianuarie. „Un set conţine 2.000 euro în bancnote şi 110 euro în monede. Am comandat cinci seturi pentru a avea suficiente fonduri la dispoziţie pentru clienţi”, a declarat Rusev. El rămâne prudent deoarece softul folosit în magazinele lui nu a fost pe deplin actualizat pentru a gestiona tranzacţiile atât în leva cât şi în euro. „Ei au făcut o actualizare iniţială, dar mai este necesară şi cea finală. Nu sunt sigur dacă totul va funcţiona corespunzător în ianuarie”, a adăugat el.

Emil Stoyanov, un alt director de magazin, a explicat că îşi informează clienţii în legătură cu preferinţa pentru plăţile în numerar de Revelion. „Vom accepta atât euro cât şi leva, şi nu le vom folosi în mod diferit în funcţie de oră”, a spus el.

Plăţile cu cardul vor fi suspendate în intervalul 31 decembrie 2025, ora 9:00 – 1 ianuarie 2026, ora 1:00, ceea ce va afecta retragerile de la ATM-uri, terminalele POS şi achiziţiile online.

Investigaţiile bTV au arătat că unii vânzători oferă monede euro din seturile de început la preţuri mai mari, deseori duble faţă de preţurile oferite de bănci. Deşi preţul setului de pornire este de 10,23 euro sau 20 de leva pentru persoanele fizice, se găsesc online la un preţ de 40 de leva.

Autorităţile de la Sofia au demarat la 1 decembrie vânzarea seturilor de început care conţin monede euro cu emblema naţională bulgară. Aceste seturi pot fi achiziţionate atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice.

Preţul este de 20 de leva pentru persoanele fizice şi de 200 de leva pentru entităţile legale. Seturile de început pot fi cumpărate de la centrele de numerar ale BNB, de la băncile comerciale şi, pentru persoanele fizice, de la anumite filiale ale Poştei din Bulgaria.

Bulgaria se pregătește să intre în zona euro în ianuarie 2026, un pas major pentru economia țării și pentru integrarea sa europeană. Mișcarea redeschide inevitabil discuția despre România, aflată de ani buni în postura de candidat fără un orizont clar de aderare. În timp ce vecinii fac tranziția către moneda unică, apare întrebarea firească: în ce măsură este România pregătită să urmeze același drum și care sunt obstacolele care o țin pe loc? Într-un răspuns la o întrebare pe această temă, adresată de Revista CARIERE, Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, spune că, în condițiile în care ar exista voința politică, România ar avea nevoie de aproximativ 8 ani ca să poată îndeplini condițiile.

Într-un astfel de scenariu, anii 2034-2035 ar putea reprezenta un termen realist pentru aderarea țării noastre la zona euro.

Autoritățile de la Sofia s-au pregătit constant pentru adoptarea monedei unice, subliniază Cazacu.

„Bulgaria s-a pregătit ani de zile. Știm cum era cursul, dacă aveam de schimbat în leva, știam că era cam pe acolo de mulți ani. Aveau un curs, putem să-i spunem fix, el putea să fluctueze într-o anumită bandă, ipotetic. Era o extrem de mică variație la casă. Acesta este numai un parametru, însă, nu este suficient. Mai sunt și alți parametrii. Ai nevoie de o stabilitate la nivel macro, iar noi suntem, cumva, mai volatili pe acești parametri”, spune Claudiu Cazacu.

Totuși, este de părere specialistul, scopul aderării la euro nu a fost abandonat la noi. „Cred că nu a fost abandonată ideea. (…) Orizontul de timp a fost în mai multe rânduri îndepărtat. Cred că se va pune și la noi, la un moment dat, problema aceasta. Există niște criterii de convergență și, printre altele, avem și partea de inflație. Iar inflația din România a fost, potrivit datelor recente, cea mai mare. Suntem în top în Uniunea Europeană. Am avut un șoc anii aceștia și, cumva, iarăși, o să dureze câțiva ani până când o să se așeze și după ce se așează lucrurile mai ai nevoie de încă cel puțin 2-3 ani ca lucrurile să fie stabile: curs, inflație, deficit, printre altele. Ai nevoie să intri într-un moment în care economia e suficient de competitivă”, potrivit specialistului.

Avantaje și costuri

Adoptarea euro ar aduce la pachet o serie de beneficii, dar și unele costuri, spune Claudiu Cazacu. Pentru companii, de pildă, acest pas ar duce la eliminarea stresului legat de cursul de schimb, în contextul schimburilor comerciale.

„Dacă ești într-o companie care are importuri, exporturi. Tu trebuie să stai să te gândești cât e cursul de schimb, să-ți acoperi riscul, ai niște costuri de timp, de resurse. Costul de timp, aș zice eu, e foarte important. Cine are o firmă știe ce înseamnă să depui declarații, să ai diverse lucruri de conformitate de îndeplinit”, adaugă el.

Există, însă, și posibile efecte pentru populația generală, cel puțin într-o primă fază, după o eventuală aderare la euro.

„Pentru omul obișnuit poate să existe și cealaltă parte. Pe de-o parte s-a constatat un efect de aliniere a prețurilor, comercianții rotunjesc. Apare o erodare a puterii (de cumpărare, n. red) atunci, în primă fază. Ulterior mai apare o altă problemă: politica monetară. (…) Nu mai poți să-ți muți tu dobânda cum vrei, independent, să schimbi tu. Dacă țara are nevoie de o stimulare economică, tai dobânda, nu? (…) Dar sunt niște avantaje, sunt niște economii care se fac, mai ales în partea comercială. Iar acestea nu sunt de subestimat. (…) Sunt plusuri și minusuri, eu am dat doar o secțiune aici”, menționează Cazacu.

În condițiile în care adoptarea monedei unice ar deveni acum o prioritate pentru autoritățile de la București și dacă luăm în considerare situația actuală a economiei din România, un termen realist pentru aderarea țării noastre la zona euro ar fi în jurul anilor 2034-2035. Specialistul XTB explică de ce.

„Cred că o stabilizare, ca să ajungem cu deficitul în apropiere de, dar nu la 3% – vreo 3 ani, dar probabil 4, 5. Și, după aceea, încă 2 sau 3. Hai să punem 5 plus 3: 8 ani. (…) Trebuie să existe voință politică pentru a duce parametrii macro în acea zonă”, conchide consultantul.

În luna iulie, Banca Centrală Europeană a anunțat aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026.

„Consiliul Uniunii Europene a aprobat în mod oficial aderarea Bulgariei la zona euro la 1 ianuarie 2026 și a stabilit rata de conversie a levei bulgărești la 1 EUR = 1,95583 BGN. Acesta este nivelul parității centrale actuale a monedei leva în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II), la care moneda a aderat la data de 10 iulie 2020”, spuneau reprezentanții Băncii la acel moment.

Când va adopta România moneda unică?

Vorbind despre acest subiect, Mugur Isărescu a spus mai multe ori „când e pregătită”. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat ca problema adoptarii euro nu este „dacă va avea loc, ci când”. Isarescu vede necesar un angajament mai ferm privind tinta de adoptare a monedei euro.

Asta spun și economiștii, mai ales că decizia nu ține de guvernatorul BNR sau de cei care gestionează politica monetară. Vorbim de o decizie politică ce trebuie asumată de Guvern și Parlamentul României. Foste guvernări (precum guvernul Dăncilă) și-au asumat strategii sau comitete de aderare ce au rămas la acest stadiu.

Este România pregătită pentru zona euro?

„Nicio țară nu a fost vreodată perfect potrivita pentru zona euro”, afirma Ionuț Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank în urmă cu 13 ani. „România va avea nevoie de 20 pana la 30 de ani pana cand va indeplini criteriile de convergenta”, explica atunci Ionut Dumitru, astăzi consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.

Se schimbă banii de la 1 ianuarie 2026. Ce se întâmplă în Bulgaria după trecerea la euro și ce părere au vecinii de la sud: „Încercăm și vom vedea. Vor exista și schimbări în bine, și în rău”

Criteriile de aderare la zona euro, potrivit Consiliului European

Pentru a adopta moneda euro, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească anumite condiții cunoscute drept „criterii de convergență”.

• Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5% peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.
  Deficitul nu poate fi peste 3%.
  Raportul dintre datoria publică și PIB nu poate depăși 60%.
  Stabilitatea cursului de schimb
• Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro

Potrivit raportului de Convergență 2024, din 2 septembrie 2024, Comisia Europeană consideră că, în prezent, România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro (factori relevanți cum ar fi: condițiile macroeconomice la nivel internațional, inflația, incertitudinile geopolitice, etc. nu sunt atinse).

Referitor la convergența juridică, legislația din România – în special, Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României („Legea privind BNR”) – nu este pe deplin compatibilă cu obligațiile prevăzute la articolul 131 din TFUE. Incompatibilitățile vizează independența băncii centrale, interzicerea finanțărilor monetare și integrarea băncii centrale în sistemul european SEBC/BCE5 în momentul adoptării monedei euro.

În plus, Legea privind BNR conține imperfecțiuni legate de independența băncii centrale și de integrarea acesteia în sistemul european al băncilor centrale în momentul adoptării monedei euro, în ceea ce privește obiectivele BNR și rolul Băncii Centrale Europene prevăzut la articolul 127 alineatul (2) din TFUE și la articolul 3 din statutul SEBC/BCE. Referitor la convergența nominală, Comisia Europeană consideră că statul român nu îndeplinește satisfăcător cele patru criterii de convergență stabilite de tratatele fundamenale ale UE.

Astfel, în privința criteriului stabilității prețurilor, în România, rata medie a inflației pe parcursul perioadei de 12 luni din mai 2023 până în mai 2024 a fost de 7,6 %, mult peste valoarea de referință de 4,1 %. Se estimează că în lunile următoare aceasta se va menține cu mult peste valoarea de referință. Inflația anuală (conform metodologiei IAPC) în România a fost, în medie, de 9,7 % în 2023, în scădere de la 12 % în 2022. În cursul anului 2022, inflația anuală a accelerat, pe măsură ce creșterea bruscă a prețurilor petrolului, gazelor și alimentelor pe piețele mondiale s-a repercutat asupra industriei interne și asupra prețurilor cu amănuntul ale alimentelor și energiei. Rata anuală a inflației a atins un nivel maxim de 14,6 % în noiembrie 2022.

In privința criteriului finanțelor publice, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, începând din 2021. Potrivit previziunilor economice ale Comisiei Europene, amintite mai sus, deficitul bugetar public va crește la 6,9 % din PIB în 2024. România dispune de cadrul legislativ adecvat, însă punerea în aplicare a cadrului său bugetar a fost, în general, deficitară și nu s-a îmbunătățit de la ultimul raport al Comisiei, cel din 2022.

România nu îndeplinește criteriul cursului de schimb. Leul românesc nu participă la MCS II. România aplică un regim valutar de tip „târâtor” (crawl-like) care permite băncii centrale să intervină pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important de asigurare a stabilității financiare și de ancorare a anticipărilor inflației. Leul s-a depreciat constant față de euro în 2022 și 2023.

România nu îndeplinește criteriul de convergență a ratelor dobânzii pe termen lung. În perioada de12 luni care s-a încheiat în mai 2024, rata medie a dobânzii pe termen lung a fost de 6,4 %, peste valoarea de referință de 5,5 %. Rata dobânzii pe termen lung în România a crescut brusc în prima jumătate a anului 2022, de la 5,4 % în ianuarie 2022 la 9,3 % în iulie 2022, reflectând în mare măsură înăsprirea politicii monetare și creșterea inflației, precum și creșterea aversiunii față de riscul de piață. Ulterior, rata dobânzii pe termen lung a scăzut semnificativ în a doua jumătate a anului 2022 și în cea mai mare parte a anului 2023, reflectând perspectivele de scădere a inflației.

Comisia Europeană a examinat și alți factori, inclusiv evoluția balanței de plăți, integrarea piețelor și mediul internațional. Balanța externă a României (contul curent și contul de capital combinate) s-a îmbunătățit de la -6,7 % din PIB în 2022, la -4,9 % în 2023, în principal ca urmare a scăderii semnificative a deficitului comercial în ceea ce privește bunurile. Cu toate acestea, deficitul de cont curent rămâne ridicat, în special din cauza deficitelor publice ridicate și în creștere, și nu se preconizează că se va îmbunătăți anul acesta și anul următor, se arată în raportul CE.