Blocaj total la CCR! Judecătorii constituționali erau așteptați să ia o decizie privind proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, însă luarea unei decizii a fost, din nou, amânată. Noul termen, anunțat de președintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu, este 16 ianuarie.
”Astăzi (luni – n.r.) nu a putut fi constituit cvorumul”, a subliniat Tănăsescu, care a precizat că următoarea ședință cu acest obiect va avea loc la 16 ianuarie, ora 10:00.
De la ședința de luni au absentat patru dintre cei nouă judecători ai CCR. Au fost prezenți așadar cinci judecători, iar pentru întrunirea cvorumului este nevoie de minimum șase.
Conform unor surse, un posibil motiv al acestui blocaj ar fi faptul că nu există un studiu de impact al proiectului de lege propus de cabinetul condus de Ilie Bolojan.
Președintele CCR a subliniat însă că un astfel de studiu nu reprezintă un ”criteriu pentru analiza constituționalității legilor”.
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, la digi24, că un astfel de studiu, dacă este cu adevărat necesar, ar trebui făcut de inițiatorul proiectului, adică de guvern.
Cei patru judecători care au absentat ar fi venit la sediul CCR, însă nu au vrut să intre la dezbateri. Ei sunt cei care au părăsit, duminică, sala de ședințe, provocând amânarea dezbaterilor pentru luni.
CCR a decis, în 10 decembrie, să amâne pentru 28 decembrie luarea unei decizii privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților.
Duminică, 28 decembrie, judecătorii constiuționali au dispus o nouă amânare, pentru luni, 30 decembrie, după ce patru judecători – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu – au părăsit sala de ședințe și astfel s-a rămas fără cvorum.
Reforma pensiilor magistraților este esențială pentru ca România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Noul proiect cu acest obiect, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în 2 decembrie, a fost contestat la CCR de instanța supremă, care reclamă încălcarea independenței justiției.
Proiectul prevede ca pensia magistraților să nu poată depăși 70 la sută din ultimul venit net, față de 80 la sută din 80 la sută din salariul brut în prezent. Asta ar însemna, conform estimărilor, că pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la circa 5.000 la 3.500 de euro pe lună.
Proiectul mai prevede ca vârsta de pensionare să crească treptat, până în 2042, la 65 de ani, iar vechimea minima necesară să fie majorată de la 25 la 35 de ani.
Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost inclus în al doilea pachet de măsuri pe care Executivul şi-a angajat răspunderea. Proiectul a fost contestat de instanța supremă la CCR, care, în 20 octombrie, l-a respins, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).