Pilonul 2. Vestea anului pentru 8,4 milioane de români. Câţi bani au în cont, date oficiale ASF

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) au înregistrat în 2025 cel mai bun an din istoria sistemului, cu un randament mediu de 19,2%, potrivit datelor publicate de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). În acelaşi timp, activele totale administrate pentru cei peste 8 milioane de români participanţi au ajuns la 201,6 miliarde de lei (39,5 miliarde de euro), un maxim istoric, în creştere cu peste 33% faţă de finalul lui 2024.

Potrivit APAPR, rezultatele excepţionale din 2025 au fost generate de evoluţiile favorabile din piaţa financiară românească.

„Creşterea robustă a valorii companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, unde fondurile Pilonului II investesc circa un sfert din active, precum şi îmbunătăţirea cotaţiilor titlurilor de stat româneşti, unde este investit aproape două treimi din portofoliu, au susţinut randamentele record”, a transmis asociaţia.

Cât este coşul minim pentru o gospodărie. Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, potrivut INS

Alte articole

Vine a 13-a pensie! Nu o aduce poştaşul, ci intră pe card dacă ai cotizat începând cu 2008

Vești excelente pentru cei 8,3 milioane de participanți la Pilonul II. Ce se întâmplă cu banii lor

Aceste evoluţii reflectă, potrivit administratorilor, încrederea investitorilor în potenţialul economic şi financiar al României pe termen lung.

8,4 milioane de români au conturi la Pilonul II

La finalul anului 2025, 8,4 milioane de români erau înscrişi în sistemul de pensii private obligatorii, adică majoritatea populaţiei active. Dintre aceştia, aproximativ 4,6 milioane contribuie lunar, virând 4,75% din salariul brut, ca parte din contribuţia CAS de 25%.

Pilonul II a devenit astfel al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare şi, în acelaşi timp, cea mai importantă formă de economisire pe termen lung pentru românii cu venituri mici şi medii.

Valoarea activelor din Pilonul II reprezintă deja 10,5% din Produsul Intern Brut al României.

Potrivit APAPR, circa 94% din banii din Pilonul II sunt investiţi în România, ceea ce face din fondurile de pensii private cei mai mari investitori instituţionali autohtoni.

Aceşti bani finanţează în principal:

-datoria publică a statului român, prin titluri de stat pe termen lung,

-companiile româneşti listate la bursă,

-investiţiile şi crearea de locuri de muncă.

75 de miliarde de lei, câştig net pentru participanţi

Din totalul de 201,6 miliarde de lei administrate, 75,4 miliarde de lei (14,8 miliarde de euro) reprezintă câştigul net obţinut din investiţii, adică bani în plus faţă de contribuţiile virate de români.

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță pierderi de 14 miliarde de lei ale statului cu companii falimentare: „Ce ne propunem este să facem curățenie în politica de proprietate”

Pe întreaga perioadă 2008–2025, fondurile Pilonului II au obţinut un randament mediu anual de 8,3%, aproape dublu faţă de rata medie anuală a inflaţiei, de 4,7%.

Cât are în cont un român cu salariul mediu

Un participant care a câştigat salariul mediu şi a contribuit continuu din 2008 până în prezent are în contul său de Pilon II aproximativ 55.662 de lei.

Din această sumă:

-64% sunt contribuţii virate,

-36% reprezintă câştigul obţinut din investiţii.

Valoarea sumei s-a dublat în ultimii trei ani şi este de aproape şapte ori mai mare decât acum 10 ani.
Potrivit estimărilor APAPR, 1,1 milioane de români au deja în conturi peste 50.000 de lei.

Plăți de aproape 6 miliarde de lei către beneficiari
De la lansarea sistemului de pensii private obligatorii și până la finalul anului 2025, fondurile Pilonului 2 au efectuat aproximativ 300.000 de plăți către participanți care au ieșit la pensie, către persoane pensionate pe caz de invaliditate sau către moștenitorii acestora.

Valoarea totală a sumelor plătite a ajuns la 5,9 miliarde de lei.

Numai în anul 2025, fondurile au plătit 2,65 miliarde de lei către 88.000 de beneficiari, o sumă mai mult decât dublă față de anul 2024.

Creșterea vine în contextul în care tot mai mulți români care au contribuit încă de la începutul sistemului, din 2008, ajung acum la vârsta pensionării sau în situațiile legale care permit plata banilor din Pilonul 2.

Plăţile se fac în trei situaţii:

• pensionare pentru limită de vârstă,
  pensionare pentru invaliditate,
  decesul participantului, caz în care banii merg la moştenitori.

Cum se primesc banii din Pilonul II

Pe tot parcursul anului 2026, rămâne valabil sistemul actual:

-fie plată unică a întregii sume,

-fie plăţi lunare egale, pe o perioadă de maximum 5 ani (60 de luni).

Noua lege a plăţilor (Legea 2/2026) va intra în vigoare abia din 5 ianuarie 2027.

Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat legea pensiilor private

Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, luni, Legea privind plata pensiilor private, după ce Parlamentul a pus în acord prevederile cu decizia Curţii Constituţionale care a stabilit că articolul care exceptează de la regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, care pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului pensiei private, încalcă principiul egalităţii în drepturi.

Legea reglementează autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private; avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private precum şi a activelor furnizorilor de pensii private destinate acoperirii provizionului tehnic; avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi al fondurilor de plată a pensiilor private; avizarea/autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.

Pensii 2026. Cum se calculează vechimea în muncă în acest an. Unde poţi verifica vechimea 

Prezenta lege se aplică: a) fondurilor de plată a pensiilor private; b) furnizorilor de pensii private; c) agenţilor de marketing; d) depozitarilor, cu privire la activitatea de depozitare şi custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, precum şi a activelor furnizorilor de pensii private destinate acoperirii provizionului tehnic; e) auditorilor financiari, cu privire la activitatea de audit a situaţiilor financiare ale fondurilor de plată a pensiilor private şi ale furnizorului de pensii private; f) Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private; g) administratorilor de fonduri de pensii private.

Legea are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, precum şi avizarea/autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.

De asemenea, Legea prevede reguli privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a pensiilor private, prin stabilirea criteriilor de autorizare/avizare a entităţilor care alcătuiesc acest sistem, a principiilor prudenţiale şi cerinţelor de funcţionare aplicabile acestor entităţi, astfel încât plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor 2 fonduri special constituite în acest scop, denumite fonduri de plată a pensiilor private. Astfel, aceste fonduri de plată vor fi administrate de către societăţi specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizaţi de către Autoritatea de Supraveghere Financiară. Totodată, prin Lege se stabileşte suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private, respectiv pentru transferul activului personal al participantului către un fond de plată.

S-a dat votul final pe noua lege a pensiilor private. Măsură decisivă după decizia CCR pentru eliminarea discriminării și protejarea echității între pensionari

Conform Legii, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum şi fonduri de plată a pensiilor viagere, prin care se vor plăti pensii pe întreaga durată de viaţă a membrului sau supravieţuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parlamentari aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor au formulat în data de 17 octombrie 2025 sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii adoptată de Parlament.

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis sesizările făcute de AUR şi ICCJ în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea legii privind plata pensiilor private. La termenele anterioare, decizia a fost amânată.

CCR explica motivul respingerii legii plăţii pensiilor private, arătând că articolul care exceptează de la regulă persoanele care suferă de afecţiuni oncologice, care pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului, încalcă principiul egalităţii în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecţiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii.