Ai lucrat în străinătate? Iată cum se adună anii de muncă și în ce condiții poți primi pensia comunitară după noua lege

Persoanele care au lucrat atât în România, cât și în alte țări, cu contribuții plătite la sistemele publice de pensii, pot primi bani la pensionare din fiecare stat în care au muncit. Pensia comunitară este calculată în funcție de anii de muncă și contribuțiile achitate, fiind acordate pe baza actelor depuse la instituțiile competente.

Citește și: Suma uriașă pe care Gigi Becali o dă la stat, ca impozit. ”În fiecare lună, pac!”

În ce condiții poți primi pensia comunitară

Conform datelor Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, aproape 10 milioane de români locuiesc în afara țării, iar mulți dintre ei întâmpină probleme în recunoașterea anilor de muncă atunci când ajung la vârsta pensionării în România.

Legislația europeană le permite însă celor care au lucrat în mai multe state membre UE să beneficieze de pensie comunitară, prin cumularea perioadelor de activitate desfășurate atât în România, cât și în străinătate.

Alte articole

Cine sunt pensionarii care primesc bani în plus la pensie în luna ianuarie. Anunțul de ultimă oră făcut de reprezentanții Casei de Pensii

EXCLUSIV Ministrul Muncii, Florin Manole, anunț despre recalcularea pensiilor: „Au fost întârzieri, dar lucrătorii din casele de pensii sunt puțini”

De exemplu, dacă un româna a lucrat în Spania 16 ani și în România 12, perioada de cotizare este de 28 de ani.

În acest caz, solicitantul depășește pragul minim de 15 ani de stagiu contributiv necesar pentru pensia la limită de vârstă în România, însă nu atinge stagiul complet cerut pentru pensia anticipată, prevăzut în Legea 360/2023, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024.

Nicio lună de muncă nu se pierde dacă ai lucrat într-o țară din Uniunea Europeană. Principiul de bază este cel al totalizării: România „împrumută” anii tăi lucrați în Spania, Italia sau Germania doar pentru a vedea dacă atingi pragul minim de pensionare. Practic, dacă ai 12 ani lucrați în țară și 16 în Spania, statul român te consideră un asigurat cu 28 de ani de vechime, deschizându-ți astfel poarta către pensia la limită de vârstă (unde pragul minim este de 15 ani).

Fiecare stat îți plătește doar pentru bucățica ta de muncă de pe teritoriul său. În exemplul de mai sus, vei primi două pensii separate: una din România pentru cei 12 ani și una din Spania pentru cei 16. Suma este calculată „pro-rata”, adică proporțional cu timpul în care ai contribuit în fiecare sistem, asigurându-te că primești exact ce ai cotizat peste tot.

Deși totalizarea te ajută să primești pensie, ea nu îți garantează că poți ieși la pensie mai devreme. Conform noii Legi 360/2023, pentru a beneficia de pensia anticipată, trebuie să atingi stagiul complet de cotizare (care este de regulă 35 de ani). Chiar dacă aduni anii din România cu cei din Spania și ajungi la 28 de ani, nu vei putea ieși la pensie anticipat pentru că nu ai atins pragul de 35.

Citește și: Reforma administrativă a lui Ilie Bolojan aduce demisii! Un primar din județul Cluj a anunțat că se retrage din funcție

Ce documente trebuie depuse?

Pentru înscrierea la pensie, românii din diaspora trebuie să depună un dosar complex, care include cererea tip, formularele europene E202 și E207, acte de identitate, documente privind starea civilă, carnetul de muncă sau adeverințe echivalente din străinătate, livretul militar, diplomele de studii și adeverințele de venit pentru perioadele anterioare lunii aprilie 2001. Toate documentele din străinătate trebuie traduse și certificate.

De asemenea, autoritățile reamintesc faptul că românii care au lucrat în alte state europene trebuie să aplice obligatoriu pentru pensia comunitară, astfel încât toate perioadele de muncă să fie valorificate.

Documente necesare pentru depunerea dosarului de pensie (limită de vârstă, anticipată sau anticipată parțial)

• Cererea de pensionare, completată conform modelului prevăzut în Anexa nr. 4 a normelor în vigoare;
• Formularul E202, pus la dispoziție de instituția de asigurări sociale din statul în care locuiți; acesta se completează sau, cel puțin, se semnează în fața funcționarului;
• Formularul E207, furnizat de aceeași instituție, completat sau semnat în fața funcționarului;
• Declarație pe propria răspundere, care se completează sau se semnează la ghișeu;
• Copie a actului de identitate românesc, în cazul persoanelor cu dublă cetățenie sau care și-au păstrat cetățenia română;
• Documente de stare civilă, după caz (certificat de căsătorie, hotărâre de divorț);
• Certificatele de naștere ale copiilor, însoțite de o declarație, pentru femeile care depun dosarul începând cu 1 septembrie 2024;
• Carnetul de muncă, în original sau copie certificată de autoritățile competente din străinătate; dacă acesta lipsește, se vor prezenta adeverințe de vechime eliberate de angajatori sau de societăți de arhivare, întocmite conform legislației în vigoare (Legea nr. 263/2010 și Legea nr. 360/2023);
• Livretul militar, în original sau copie certificată; în lipsa acestuia, se poate solicita o adeverință de la Centrul Militar din județul de domiciliu;
• Acte de studii (diplomă și adeverință de la instituția de învățământ), din care să rezulte durata și forma studiilor; sunt recunoscute studiile universitare la zi finalizate cu diplomă, iar, conform Legii nr. 360/2023 (în vigoare de la 1 septembrie 2024), se valorifică și studiile de masterat și doctorat, dacă au fost urmate la zi;
• Adeverințe privind sporurile și alte venituri, pentru perioadele anterioare lunii aprilie 2001, dacă acestea nu sunt menționate corect în carnetul de muncă; pentru perioadele ulterioare, venitul brut este preluat automat.

Formularele E202 și E207 pot fi consultate și în variantă explicativă, în limba română, pentru o mai bună înțelegere, pe site-ul caselor teritoriale de pensii.