Top 10 pensii speciale. Cine este românul care primeşte lunar 70.000 de lei pe card

Pensii magistraţi 2026. Cea mai mare pensie din Justiție ajunge la 70.000 de lei, iar din cunatumul total partea specială e de 50.000 de lei.  „Menționăm că plata pensiilor de serviciu se suportă atât din Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS), cât și din Bugetul de stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul asigurărilor sociale de stat, iar diferența dintre pensia de serviciu (stabilită în conformitate cu legea specială) și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de stat”, explică CNPP.

Cea mai mare pensie specială este în valoare de 69.343 de lei, valoare brută. Din acești bani, 21.085 de lei sunt acoperiți de anii de contribuție, în timp ce 48.258 sunt bani de la bugetul de stat (componenta specială).

A doua cea mai mare pensie specială ajunge la 63.842 de lei. Din suma întreagă, 10.142 de lei reprezintă anii de contribuție, iar 53.700 de lei sunt acoperiți de bugetul de stat.

Alte articole

Pensii 2026. Guvernul, dat în judecată pentru nerespectarea legii privind indexarea pensiilor. Cu cât ar fi trebuit majorate de la 1 ianuarie

CCR a amânat din nou o decizie în cazul pensiilor magistraţilor. Noul termen, 11 februarie 2026!

62.783 de lei este a treia cea mai mare pensie specială, tot de fost magistrat, ca și celelalte. 7.055 de lei este suma asigurată de anii de contribuție, în timp ce 55.728 de lei de la bugetul de stat.

Sub 10.000 de lei partea de bani din anii de contribuție mai întâlnim la a cinciea pensie specială ca valoare. Din cei 60.465 de lei pensie brută, 8.963 de lei sunt partea contributivă, iar 51.502 de lei sunt de la bugetul de stat.

În cazul unor pensii, cum este cazul fostului magistrat care încasează a șasea cea mai mare pensie specială, partea de contributivitate este zero. Așadar, toți cei 59.233 de lei sunt de la bugetul de stat, nimic pe bază de ani de contribuție.

ÎCCJ a solicitat și a primit  o „expertiză de specialitate independentă”. Aceasta arată că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”. Expertiza a fost realizată la solicitarea comună a ÎCCJ și a instanțelor inferioare în grad, a precizat Lia Savonea, șefa ÎCCJ, pentru Romaniatv.net

ICCJ, clarificări legate de expertiza ce a dus la o nouă amânare a deciziei CCR privind pensiile magistraților. ”Chiar și în ipoteza unei majorări cu 100% a salariilor pe întreaga perioadă analizată, pensia de serviciu rămâne inferioară pensiei contributive”

ÎCCJ susține că toate calculele arată, pe toate ipotezele, că pensia specială va fi mai mică decât cea pe contributivitate.

Pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin. Pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35% mai puțin. Pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33% mai puțin. Pentru judecătorii ÎCCJ cu 51% mai puțin.

În urma demersului, CCR a decis amânarea cauzei pentru 11 februarie. După doar jumătate de oră de la începerea ședinței, CCR a transmis că amână pronunțarea pe proiectul de reformă a pensiilor speciale. Motivul: „având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei”.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.

România a plătit, în ultimii cinci ani, peste 7 miliarde de lei pe pensiile judecătorilor și procurorilor. Legea pensiilor magistraților este blocată la CCR

Curtea Constituțională a amânat pentru a patra oară decizia privind pensiile magistraților. De această dată nu a mai lipsit nimeni de la ședință, dar judecătorii au cerut în unanimitate răgaz, până pe 11 februarie, ca să studieze două rapoarte.

Unul este trimis de instanța supremă condusă de Lia Savonea, iar celălalt de Casa Națională de Pensii, cerut chiar de CCR.

A patra ședință a Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților a început cu toți cei nouă judecători în sală și s-a terminat rapid, după nici 30 de minute.

Raportul trimis de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, instituția care a și atacat reforma din magistratură, este o „expertiză contabilă”. Documentul susține, nici mai mult, nici mai puțin, că pensia de serviciu ar fi mai mică decât cea pe contributivitate dacă se va aplica noua formulă: pentru magistrații de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin, iar cei mai afectați ar fi chiar judecătorii ÎCCJ, cu peste 51%. Calculele s-ar referi la un magistrat care s-ar angaja ulterior aplicării acestei legi, cu un parcurs profesional de 42 de ani.

Cu toate acestea, potrivit calculelor, magistrații ar putea avea o pensie mai mică doar în comparație cu ambasadorii sau unii angajați ai Curții de Conturi.

Christian Năsulea, profesor de economie internațională: „Pe calculele pe care am încercat să le facem și noi, să vedem ce ar urma să se întâmple în acest sistem, e foarte clar că veniturile pe care s-ar putea baza un magistrat ieșit la pensie în viitor ar fi semnificativ mai mici decât cele cu care s-a obișnuit până în prezent. Când nu ai pensie contributivă, când vii și ceri bani de la altcineva, oricum ceri să-ți plătească altcineva drepturile pentru pensie, nici nu are rost să începi discuția despre cât de mare va fi procentul, cât de mult va fi din ultimul salariu.”

Al doilea raport a venit de la Casa Națională de Pensii, la cererea Curții Constituționale. În documentul obținut de Știrile PRO TV le este prezentată celor nouă judecători ai Curții situația actuală a beneficiarilor de pensii de serviciu din domeniul justiției.

Pensia medie de serviciu în 2025 a fost de 24.842 de lei brut, în timp ce pensia medie din sistemul public a fost de 2.778 de lei brut. Doar anul trecut, peste 1,7 miliarde de lei s-au dus din bugetul de stat în conturile celor 5.789 de pensionari speciali din magistratură. Iar, în total, în ultimii cinci ani, statul a cheltuit aproape 7 miliarde de lei.

Câți magistrați s-au pensionat în ultimii ani
În ceea ce privește situația celor ieșiți acum la pensie din justiție, în 2025, 283 de magistrați au cerut să iasă la pensie, însă până la finalul anului 164 erau în plată.

În total, în ultimii cinci ani s-au pensionat 1.656 de magistrați, deși s-au înscris 2.364. În octombrie 2025, pensia de serviciu maximă era de 69.343 de lei brut, iar cea minimă valora 8.196 de lei brut.