Radiografia unei Românii fără strategie naţională. Necesitatea unui „Proiect de ţară – România 2050”

România intră în 2026 fără un document strategic coerent care să privească dincolo de orizontul imediat al ciclurilor electorale. Politicile publice sunt construite, în majoritatea cazurilor, pe termene scurte, dictate de urgențe bugetare, presiuni sociale sau calendare politice. În același timp, alte state europene lucrează deja cu instrumente de planificare pe 20–30 de ani, înțelegând că marile transformări economice, demografice și tehnologice nu pot fi gestionate prin reacții de moment.

Diferența nu este una de discurs, ci de infrastructură de gândire. Finlanda are de peste două decenii un sistem instituțional de foresight, coordonat la nivel parlamentar, care analizează scenarii de viitor și le traduce în politici publice. Franța lucrează prin France Stratégie, un organism care produce analize pe termen lung privind piața muncii, tranziția demografică, educația și impactul tehnologiilor emergente. Germania are consilii permanente care evaluează evoluțiile economice și demografice pe orizonturi de decenii, nu de mandate.

România, în schimb, funcționează fragmentat. Există strategii sectoriale – pentru energie, educație, digitalizare sau sănătate – dar ele nu sunt integrate într-o viziune comună și, de cele mai multe ori, sunt abandonate sau rescrise odată cu schimbarea guvernelor. Nu există un cadru național de reflecție pe termen lung care să lege demografia de economie, educația de piața muncii sau dezvoltarea tehnologică de coeziunea socială.

„Proiect de țară – România 2050”: tinerii fac exercițiul pe care politicienii îl evită de 30 de ani la Forumul Studenților Români de Pretutindeni

Alte articole

Cum funcţionează creierul unui geniu: povestea tânărului inginer român Paul Medinceanu, care a creat un convertor DC-DC hibrid destinat aplicațiilor auto

Tiparul Neurocognitiv al Excelenței Româneşti – Noua hartă a performanţei românești: studiul care redefineşte excelenţa în educaţie

Această lipsă de perspectivă devine tot mai vizibilă în datele publice. Eurostat arată că România se află printre statele UE cu cele mai accelerate proiecții de scădere a populației active până în 2050. Banca Națională și Comisia Europeană avertizează constant asupra presiunilor viitoare asupra sistemului de pensii și a deficitului de forță de muncă. În lipsa unei planificări pe termen lung, aceste realități sunt tratate ca „crize” succesive, nu ca tendințe previzibile care pot fi gestionate din timp.

În acest context apare „Proiect de țară – România 2050”, care nu se propune ca document politic și nici ca program guvernamental alternativ. Miza lui este diferită: crearea unui spațiu de reflecție strategică pe termen lung, în care România să fie analizată dincolo de ciclurile electorale. Proiectul aduce la aceeași masă experți, cercetători, tineri profesioniști și reprezentanți ai societății civile, tocmai pentru a construi scenarii, nu promisiuni.

Studenții de la SNSPA, provocați să propună soluții și să participe la concursul național „Proiect de țară – România 2050”: Vrem o țară mai echitabilă, mai digitalizată și mai sănătoasă

Un astfel de demers nu este o excepție în Europa, ci mai degrabă o recuperare a unui decalaj. Uniunea Europeană însăși lucrează cu documente de viziune pe termen lung, precum „Digital Decade 2030” sau strategiile privind zonele rurale până în 2040. Diferența este că aceste viziuni sunt susținute de mecanisme de analiză și monitorizare. România, până acum, a lipsit din această conversație pe termen lung cu propriul viitor.

Dacă România vrea să conteze economic, social și geopolitic în următoarele decenii, are nevoie de mai mult decât reacții rapide. Are nevoie de viziune, de date și de curajul de a gândi pe termen lung. România 2050 este un pas în această direcție, într-un peisaj în care lipsa unei astfel de gândiri a devenit deja vizibilă. Înscrierile în campanie continuă pe site-ul fundatiadanvoiculescu.ro.