Declaraţiile ministrului Rogobete au legătură cu tensiunile generate de crima din judeţul Timiş, comisă de doi adolescenţi, precum şi de o serie de cazuri recente de agresivitate în care sunt implicaţi minori. În acest context, îngrijorarea părinţilor şi a specialiştilor a crescut, iar dezbaterea publică s-a concentrat tot mai mult asupra rolului reţelelor sociale şi al conţinutului violent consumat de copii.
„Există o statistică şi ea mă îngrijorează, pentru că, de fapt, ce vedem acum eu cred că sunt efectele unor inactivităţi, inacţiuni din ultimii mulţi ani de zile. Zona de sănătate mintală a fost lăsată la «şi altele, în general, în România» şi aici… acest lucru se vede cu ochiul liber, în primul rând în modul în care nu există o strategie naţională coerentă pentru componenta de sănătate mintală adulţi-copii”, a declarat Alexandru Rogobete, întrebat dacă există date privind legătura dintre agresivitatea copiilor şi impactul nociv al conţinutului violent de pe platformele online.
„Nu există o strategie naţională coerentă cu plan de acţiune clar pe 4 ani, 6 ani pentru adicţii. Nu există multe documente de politică publică până la urmă şi de strategie, care vin să intervină, de fapt, în aceste situaţii”, a completat ministrul.
„S-a pierdut controlul administrativ pe mai multe componente şi asta se vede cu ochiul liber”, a mai spus politicianul, duminică seara, la Antena 3.
Referindu-se la posibile soluţii pentru prevenirea episoadelor violente în rândul minorilor, ministrul Sănătăţii a subliniat importanţa monitorizării psihologice în şcoli şi a unui control mai strict al conţinutului online, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii medicale dedicate sănătăţii mintale.
„O atenţie mai sporită asupra componentei de monitorizare psihologică în şcoli, care este redusă către zero în momentul de faţă, un control mai amănunţit asupra conţinutului de pe reţelele de socializare – şi aici este o dezbatere întreagă, dar eu cred că degeaba dezbatem între noi dacă nu stăm de vorbă şi cu providerii (n.r.: furnizorii) reţelelor de socializare pentru a înţelege cum putem controla şi reduce acest fenomen cât de mult se poate”, a explicat Rogobete.
„Iar dacă este să discut despre sănătate, eu am anunţat deja, există proiecte cu fonduri europene pentru construcţia a şase centre de sănătate mintală şi adicţii în România, fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă un program prin fonduri elveţiene pentru realizarea strategiei naţionale de sănătate mintală şi lupta cu adicţii. Iar la adicţii, noi suntem obişnuiţi când spunem «adicţii» să ne gândim doar la droguri, dar aici sunt mai multe, de fapt. Şi una dintre ele, şi este dezbătută şi studiată la nivel european acum, se referă la adicţia de spaţiul virtual, care a devenit la fel de periculoasă”, a adăugat ministrul.
În ceea ce priveşte propunerile de limitare sau interzicere a accesului copiilor pe reţelele sociale, Alexandru Rogobete a pledat pentru o abordare echilibrată, axată pe educaţie şi prevenţie, nu pe măsuri radicale.
„Şi eu sunt pentru o atitudine mai echilibrată, nu atât de abruptă, interzicerea sau limitarea accesului, interzicerea accesului este greu de pus în practică şi nu cred că asta este soluţia, pentru că problema va rămâne, de fapt. Doar o cosmetizăm cu altceva. Mi-e teamă în schimb, vă spun sincer, de suprareglementare, pentru că suntem experţi în suprareglementare şi, apoi, este greu de aplicat ceea ce se reglementează pe hârtie. Eu cred că soluţia este dată de educaţie pentru sănătate, care, evident, include şi această componentă de adicţii”, a spus ministrul Sănătăţii.
„Nu neapărat o materie nouă (n.r.: disciplină nouă în şcoli), cât o chestie interdisciplinară între materii prin care să fie educaţi copiii să se ferească şi, mă rog, să filtreze conţinutul. Sunt pentru controlul şi verificarea conţinutului, astfel încât de mesaje violente, de agresivitate, de încurajare la… şi eu vă spun ce se întâmplă în zona sănătăţii. (…)”, a mai afirmat Rogobete.
Referindu-se la cazul copilului de 13 ani acuzat de crima din judeţul Timiş, ministrul Sănătăţii a declarat că prioritară este evaluarea medicală de specialitate.
„Eu cred că are nevoie de asistenţă medicală de specialitate, înainte de zona juridică, unde nu intervin, pentru că nu este domeniul meu. Dar este evident că are nevoie de asistenţă medicală de specialitate, asta vă pot spune eu în acest caz”, a concluzionat Alexandru Rogobete.
Citeşte şi: Recomandări pentru menţinerea tensiunii arteriale în limite normale