Legea inițiată de Silviu Vexler, pentru care Nicușor Dan a sesizat CCR, a trecut de controlul de constituționalitate

Potrivit anunţului oficial, argumentele care au stat la baza hotărârii vor fi publicate ulterior de CCR. Sesizarea fusese depusă la jumătatea lunii iulie a anului trecut, după ce Parlamentul a adoptat legea şi a transmis-o preşedintelui pentru promulgare.

Demersul şefului statului a vizat o lege care modifică şi completează cadrul normativ privind libertatea religioasă, prin introducerea unor sancţiuni penale pentru exercitarea fără drept a unor funcţii clericale. Actul normativ a fost iniţiat de deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, cunoscut şi ca autor al proiectului legislativ privind combaterea antisemitismului şi interzicerea organizaţiilor legionare, proiect care fusese anterior contestat fără succes la CCR de către preşedinte.

Textul sesizării formulate de Nicuşor Dan a fost publicat pe site-ul Senatului, după ce, la 28 iunie, Parlamentul transmisese preşedintelui legea spre promulgare. Modificările vizează, în principal, extinderea categoriilor de funcţii religioase a căror exercitare fără drept este calificată drept infracţiune, similar regimului aplicabil preoţilor.

„(4) Exercitarea fără drept a atribuţiilor de preot, rabin, imam sau a altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul de Stat pentru Culte, constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”.

Alte articole

Avocatul Poporului critică dur OUG prin care românii nu mai sunt plătiți în prima zi de concediu medical: ”Nu înțeleg această rațiune”

Daniel Băluță îl contrazice pe Nicușor Dan și vrea mai mulți bani pentru primăriile de sector: „Vrem o actualizare, cel puțin cu inflația”

Citește și: Horațiu Potra rămâne în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile. Fiul și nepotul său, în continuare în arest la domiciliu

O a doua modificare introdusă de lege se referă la drepturile exclusive ale cultelor asupra modului de cinstire a unor persoane recunoscute în cadrul tradiţiilor religioase.

„(11) Cultele au dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate, trecute în rândul drepţilor sau recunoscute ca simboluri identitare proprii”.

În sesizarea adresată CCR, preşedintele a susţinut că legea a fost adoptată cu încălcarea mai multor prevederi constituţionale, invocând atât aspecte de procedură legislativă, cât şi probleme de fond. În opinia şefului statului, modificările contravin articolelor din Constituţie privind legalitatea, libertatea religioasă şi libertatea de exprimare, precum şi dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

„Astfel, se creează posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte să stabilească, la cererea cultelor, alte funcţii clericale sau monahale asimilate celor de preot, rabin sau imam. În consecinţă, stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, în acest domeniu, al exercitării libertăţii religioase, nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi realizată inclusiv prin acte infralegale, acte administrative ale Secretariatului de Stat pentru Culte. (…) În egală măsură, folosirea unei sintagme vagi, definită prin acte administrative ulterioare încalcă şi standardele de calitate a legii, potrivit art.1 alin.(5) din Constituţie. Art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative impune condiţia ca legea să fie clară, de natură ‘să excludă orice echivoc, criteriu pe care apreciem că prevederea din legea supusă controlului de constituţionalitate nu îl îndeplineşte’”, a susținut Administrația Prezidențială.

Nicuşor Dan a mai atras atenţia asupra faptului că legea enumeră explicit doar funcţiile de preot, rabin şi imam, fără a include şi alte titulaturi specifice celorlalte culte recunoscute oficial în România.

Citește și: Călin Georgescu rămâne sub control judiciar. Decizia luată de Judecătoria Sectorului 1 nu este definitivă

„În măsura admiterii criticilor formulate anterior cu privire la sintagma „altor funcţii, clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor de către Secretariatul pentru Culte”, utilizată în formularea art. unic pct. 1 din legea supusă controlului de constituţionalitate, aceste prevederi rămân neconstituţionale, deoarece enumeră expres numai preotul, rabinul şi imamul printre funcţiile clericale sau monahale a căror exercitare fără drept constituie infracţiune, fără a ţine cont de faptul că există şi alte titulaturi specifice celorlalte culte religioase recunoscute de lege (în număr total de 18), care sunt asociate unor funcţii clericale şi monahale proprii”, a mai scris în sesizare Nicușor Dan.

Concret, altor culte religioase recunoscute prin lege le sunt specifice alte titulaturi, cum ar fi: muftiu (în cazul Cultului musulman), slujitor duhovnicesc/păstor (în cazul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România), bătrân (în cazul Organizaţiei Religioase „Martorii lui lehova”).

Toate aceste titulaturi trebuie luate în considerare de legiuitor în cuprinsul art. 23 alin. (4) din Legea 489/2006, deoarece, după cum a reţinut şi Curtea Constituţională, „indiferent de denumirea acordată personalului propriu de fiecare cult, valoarea socială ocrotită prin incriminarea faptei de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi este aceeaşi”, se mai arată în sesizare.

De asemenea, critici de neconstituţionalitate pot să fie formulate şi din perspectiva faptului că textul incriminează „exercitarea fără drept a atribuţiilor” specifice mai multor funcţii clericale sau monahale, legiuitorul ignorând că, de cele mai multe ori, aceste atribuţii nu sunt stabilite prin lege, ca act normativ de reglementare primară, ci prin statutele şi codurile canonice ale cultelor, recunoscute prin hotărâre adoptată de Guvern, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Culte.

O altă critică a preşedintelui se referă la încălcarea art.1 alin. (5), art. 29 şi art.30 din Constituţie prin stabilirea unui drept exclusiv al cultelor asupra modalităţilor religioase de cinstire a anumitor persoane, fapt ce încalcă libertatea religioasă, dar şi exerciţiul libertăţii de exprimare.

Citește și: Raportul Congresului SUA îi dă dreptate lui Georgescu în privința anulării alegerilor: ”Nu s-au prezentat dovezi. Candidatul preferat de sistem a câștigat Președinția României”