Ilie Bolojan vrea să impună absolvenţilor de Medicină să lucreze un număr minim de ani în România

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți, la Parlament, că absolvenţii facultăţilor de medicină de stat ar trebui să rămână să lucreze în România pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani după absolvire.

„În ce priveşte problemele legate de dezechilibre rural – urban, medici şi aşa mai departe, eu voi susţine că, dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget, rezidenţiat plătit de statul român – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta”, a declarat Bolojan, la dezbaterea cu primarii organizată de Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.

„Şi cel puţin câţiva ani de zile – doi, trei, patru, cinci ani de zile – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideţi să punem asta în practică”, a adăugat premierul, citat de Agerpres.

El a atras atenţia asupra faptului că există 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, dintre care doar 1.000 angajaţi în sectorul public. Pe de altă parte, există mulţi medici români care ajung să lucreze în alte ţări.

Alte articole

Bolojan, tot mai singur! Şi UDMR ameninţă cu ieşirea de la guvernare. Vicepremierul Tanczos Barna: „Nu exclud analize de acest tip”

Bolojan rezolvă pachetul 3 de austeritate şi relansarea economică prin OUG, se teme de asumarea din Parlament

Cercetător român de top, recunoscut pentru contribuțiile care schimbă medicina viitorului: Octavian Bucur, în Albumul Personalităților Anului

„Atunci cu siguranţă nu vom avea 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de medicină din România, vreo 4.000 la rezidenţiat şi, după nu ştiu câţi ani de zile, cam 1.000 de angajaţi în sectorul public. Şi ceilalţi, din păcate, sunt pierduţi şi suntem pe locurile unu, doi şi trei, în multe ţări europene, ca număr de medici. Dar pentru asta trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi, într-adevăr, să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urban mic şi aşa mai departe”, a precizat Bolojan.

Numărul medicilor români care au cerut Colegiului Medicilor eliberarea de certificate profesionale cu intenţia de a pleca să profeseze în alte ţări a scăzut, în 2025, comparativ cu 2024, afirmă preşedintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Cătălina Poiană.

Certificatele profesionale curente sunt cele care se eliberează în situaţiile în care un medic participă la un concurs ori întocmeşte un dosar de promovare sau îşi exprimă dorinţa de a pleca în străinătate.

”Extrăgând din toate certificatele profesionale curente pe cele care au avut ca motivaţie tendinţa de plecare sau exprimarea dorinţei de plecare în străinătate, anul trecut eram foarte îngrijoraţi pentru că în 2024 faţă de anul 2023 fusese o creştere foarte mare, adică crescuseră la 1.236 faţă de 822, ceea ce a reprezentat o cifră alarmantă.

Probabil că a avut legătură şi cu o serie întreagă de evenimente nefericite din sistemul de sănătate. Dar cerând acum situaţia pentru anul 2025, există deja o tendinţă de scădere a acestor certificate. În anul 2025 s-au cerut numai 1.180 de certificate profesionale curente, ceea ce înseamnă că pe undeva există un pic mai mare stabilitate”, a afirmat Cătălina Poiană, la Medika Tv.

Sindicatele din Sănătate au notificat Guvernul pentru grevă generală. Solidaritatea Sanitară: „Măsurile guvernului Bolojan afectează 162.000 de angajați”

Preşedintele Colegiului Medicilor a subliniat că scăderea numărului medicilor care vor să plece din ţară este o veste îmbucurătoare, care motivează Colegiul ”ca în continuare să militeze pentru tot ceea ce înseamnă profesie medicală şi creşterea recunoaşterii de către opinia publică a prestigiului profesie medicală”.

Medic: Văd un colaps total al sistemului public de sănătate. Nu există nicăieri în România cineva care să calculeze peste 5 ani câți medici vor mai rămâne. Noua generaţie de medici are o altă viziune

Preşedintele Colegiului Medicilor din România a mai spus că noua generaţie de medici are o altă viziune şi înţelege altfel echilibrul între viaţa personală şi cea profesională.

Aceasta este o explicaţie pentru care, în ultima perioadă, la examenul de rezidenţiat pe care îl susţin absolvenţii facultăţilor de Medicină aleg mai ales acele specialităţi cu un grad de dificultate şi o încărcătură reduse.

”Într-adevăr, există o tendinţă în preferinţele tinerilor medici către nişte specialităţi care nu presupun un volum chiar atât de mare şi mai ales imprevizibil de muncă, pentru că sunt anumite specialităţi care, dincolo de gradul mare de dificultate, dincolo de încărcătura deosebit de mare, au şi un mare grad de imprevizibilitate, oricând poţi fi chemat, oricând eşti pus în situaţia de a rezolva nişte lucruri care presupun şi o mare putere de decizie şi o mare încărcătură şi, bineînţeles, şi foarte mult profesionalism. Şi eu cred că această tendinţă ar putea fi explicată şi printr-o schimbare a viziunii tinerei generaţii, care înţeleg puţin diferit faţă de noi, să zic, echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală”, a declarat Cătălina Poiană.

Şeful Colegiului Mediilor este de părere că această situaţie nu trebuie ”privită chiar pesimist”, ci ea trebuie înţeleasă, pentru ca astfel să se găsească şi rezolvarea.

Cătălina Poiană a spus că există măsuri care i-ar putea determina pe tinerii medici să aleagă din nou acele specialităţi considerate dificile.

”Ca să putem să preîntâmpinăm aceste neajunsuri pe termen lung, cred că trebuie să luăm nişte măsuri concrete pentru ca să devină mai atractive aceste specialităţi şi pe undeva trebuie regândit modul de lucru, modul de organizare al activităţii, modul de organizare al gărzilor.

Vorbeam în repetate rânduri că acolo unde există un volum mare de muncă, cu o mare dificultate şi cu un mare grad de complexitate al cazurilor, reducerea duratei gărzii la 12 ore, poate să fie o alternativă şi care, bineînţeles, trebuie luată de comun acord şi cu managementul instituţiei sanitare respective. Şi cred că trebuie să fie şi nişte stimulente de diverse naturi care să recunoască dificultatea anumitor specialităţi şi volumul foarte mare de muncă, în aşa fel încât să fie motivant pentru tânăra generaţie”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor.

Radu Vancu, despre declarația lui Bolojan cu privire la finanțarea facultăților: Dacă e lăsat, va transforma universitățile în școli profesionale 

După măsurile luate de guvern în Educație anul trecut, premierul Ilie Bolojan, care deține și interimatul funcției de ministru al Educației, declară că în acest an urmează „stabilizarea învățământului”. El explică acest lucru prin faptul că acest domeniu „să nu fie doar o zonă de cheltuieli”. În plus, el vorbește despre „adaptarea învățământului românesc la realitatea economică”, afirmând că „este anormal să finanțezi o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit”.

În replică, scriitorul sibian Radu Vancu, care predă de peste 20 de ani la Facultatea de Litere și Arte a ULBS, spune că „ce are în minte dl Bolojan nu seamănă cu o facultate – ci cu o școală de meserii”.

Chiar Ministerul Educației gestionează o platformă în care sunt analizate datele cu privire la angajabilitatea absolvenților. „Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să le alocăm toate resursele care sunt necesare”, dar „trebuie să fie văzut cum folosim aceste resurse”, a spus luni seară, într-un interviu pentru Digi24, premierul Ilie Bolojan, citat de Edupedu. Acesta a spus că alocările de resurse trebuie „să însemne și o creștere a calității în învățământ”.

Bolojan a insistat pe nevoia ca, în învățământul superior, finanțarea să se facă și pe calitatea și eficiența educației, nu doar per student:

„Să nu fie doar o zonă de cheltuieli. Să însemne și o creștere a calității în învățământ. Să însemne și o adaptare învățământului românesc la realitatea economică. Să însemne și o calitate mai bună a profesorilor, o trasabilitate a absolvenților.

Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv. Înseamnă că cea care lucrează trebuie să beneficieze nu doar de o sumă per capita, ci și de un nonus de performanță.”

El a reafirmat că norma didactică de 20 de ore, introdusă prin măsurile adoptate în vara anului trecut, ar fi una „la nivel minim european” și a comparat-o din nou cu cea din Germania, care ar fi de 24 de ore.

În replică, de la Sibiu, Radu Vancu îl combate, afirmând că lucrurile sunt „pe dos”: „cu cât o facultate produce absolvenți capabili să fie activi în mai multe domenii, cu atât e mai bine”.

„De la Literele din Sibiu au ieșit, în sfertul de secol de când predau aici, profesori & traducători, muzeografi & redactori, angajați în domeniul bancar & prefecți, specialiști în birourile din Parlamentul European & ofițeri în serviciile de informații, antreprenori HORECA, directori de comunicare pe nave de croazieră, în fine, zeci de profesiuni dintre care majoritatea nu erau prevăzute pe diplomă. Și în care absolvenții de litere s-au descurcat foarte bine – fiindcă facultatea i-a învățat să comunice excelent”, explică scriitorul.

Acesta crede că Bolojan se referă la școlile de meserii și că „dacă e lăsat, va transforma universitățile în școli profesionale”, ceea ce este caracterizat ca fiind „eșecul ministrului Bolojan”.

„(…) Eșecul ministrei Andronescu a fost desființarea școlilor profesionale. Eșecul ministrului Bolojan e că, dacă e lăsat, va transforma universitățile în școli profesionale. Nu trebuie lăsat să facă asta. Dl Bolojan trebuie să înțeleagă că, în cazul universităților, e exact pe dos: cu cât mai largă e plaja profesională în care poți performa după ce termini o universitate, cu atât e mai bine. Cu atât mai mult în Zeitgeistul contemporan – când piața muncii e radical modificată de AI. Dispar mai rapid decât niciodată zeci de profesii, apar la fel rapid altele. O facultate care te-ar pregăti doar pentru o anumită profesie ar fi o catastrofă. Dimpotrivă, o facultate care te învață cum să te adaptezi în zeci de contexte profesionale posibile e un avantaj. Domnule Bolojan, nu transformați universitățile în școli profesionale. Universitățile produc în primul rând cunoaștere – și abia în al doilea rând profesii. Dacă reușesc să o producă pe prima, vor reuși cu siguranță să o producă și pe a doua. Fiindcă evoluția cunoașterii determină și evoluția pieței muncii – niciodată invers. Întrebarea dumneavoastră fundamentală ar trebui să fie, prin urmare, asta: de ce statul român a eșuat până acum în a ajuta universitățile să producă cunoaștere? Iar câtă vreme veți medita la întrebarea asta, lăsați universitățile să fie universități”, a punctat Vancu pe pagina sa de Facebook.

Pentru a urmări eficiența unui program de studii prin prisma parcursului profesional al absolvenților, chiar Ministerul Educației și Cercetării a conectat mai multe baze de date, astfel încât să poată fi generate statisticile care indică numărul de absolvenți care reușesc să se și angajeze. Prin intermediul portalului angajabilitate.uefiscdi.ro, pe lângă procentele absolvenților de diferite specializări care se angajează ori își continuă studiile, sunt calculate și salariile medii pe care aceștia le primesc, conform datelor înregistrate la Ministerul Muncii.

Datele arată că la majoritatea programelor peste 50% din absolvenți activează în domeniul studiat – cei mai mulți la Inginerie și Medicină (peste 80%). Dar există și programe în care niciunul dintre absolvenți nu lucrează în domeniul studiat – cum ar fi „Relații internaționale. Sisteme de securitate” sau „Elite politice românești secolele XVIII – XX”. Cu toate acestea, majoritatea dintre absolvenți – trei din nouă în cazul primului program și 62% în cazul celui de-al doilea program – au intrat în câmpul muncii.