România are în prezent 2.861 de primării de comună și aproximativ 400 de primării de oraș, iar majoritatea acestora nu reușesc să își acopere cheltuielile de personal din venituri proprii, fiind dependente de subvențiile de la bugetul de stat. Potrivit Guvernului, aproximativ 80% din bugetele administrațiilor locale provin din fonduri alocate de la centru, afirmație contestată de unii primari, care susțin că datele prezentate sunt inexacte.
Newsweek a prezentat mai multe exemple de localități cu populație redusă, dar cu aparate administrative extinse și cheltuieli salariale de ordinul milioanelor de lei, situații care au generat deficite bugetare semnificative. Un astfel de caz este orașul Murgeni, care are aproximativ 6.800 de locuitori, o populație comparabilă cu cea a unei comune.
Potrivit bugetului pe 2025, Murgeni estimează venituri de 55 de milioane de lei, dintre care 36 de milioane provin din subvenții de la bugetul de stat, reprezentând aproximativ 65% din total. Primăria are 55 de angajați și încă 15 posturi vacante, iar cheltuielile anuale cu salariile ajung la 9,4 milioane de lei brut.
Un alt exemplu este orașul Aleșd, cu o populație de circa 9.700 de locuitori. Primăria are 54 de angajați, la care se adaugă 17 consilieri locali, ajungându-se la un total de 71 de persoane. Bugetul pe 2024 a fost de 88 de milioane de lei, însă veniturile proprii au însumat doar 22 de milioane, în timp ce subvențiile de la stat au fost de 55 de milioane de lei. Cheltuielile totale au depășit veniturile, orașul înregistrând un deficit de 2,2 milioane de lei.
Situații similare se regăsesc și în orașe precum Curtici, unde primăria și instituțiile subordonate plătesc 166 de salarii, deși localitatea are cheltuieli de 41 de milioane de lei și venituri de doar 33 de milioane, sau Ștei, cu 5.300 de locuitori și cheltuieli anuale de funcționare de 13 milioane de lei, din care peste jumătate, 7,3 milioane de lei, sunt alocate salariilor, iar alţi 1,2 milioane merg spre plata ajutoarelor sociale.