Sâmbăta Morților 2026: De ce se pune un bănuţ în alimentele date de pomană de Moşii de iarnă

Sâmbăta Morților 2026. Pe 14 februarie 2026, Biserica Ortodoxă sărbătorește Sâmbăta Morților, zi dedicată celor adormiți, cunoscută și drept „Moșii de iarnă”. Această sărbătoare marchează începutul celor șapte sâmbete pentru cei plecați la cele sfinte și se va încheia înainte de Săptămâna Patimilor, de Sâmbăta lui Lazăr.

Sâmbăta Morților, cunoscută și sub denumirea de „Moșii de Iarnă”, reprezintă una dintre cele mai importante zile ale tradiției creștin-ortodoxe dedicate pomenirii celor adormiți. În acest an, sărbătoarea va fi marcată pe 14 februarie, când credincioșii oferă mâncare și obiecte de pomană, într-un gest de respect și recunoștință pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice.

De Sâmbăta Morților nu se lucrează și nu se spală. Potrivit superstițiilor, femeile care încalcă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o.

„Pomana oferită în ziua Moșilor de Iarnă ocupă un rol central în tradiția creștin-ortodoxă. Prin rugăciune și gesturi de milostenie, cei vii îi pomenesc pe cei adormiți, exprimând credința că faptele bune și darurile oferite contribuie la odihna sufletelor lor.

Alte articole

Calendar ortodox 23 martie 2026. Săptămâna începe cu o sărbătoare mare. Rugăciunea pentru vindecarea bolilor!

Calendar ortodox 22 martie 2026. Sărbătoare importantă în ultima zi din săptămână. Rugăciunea puternică pentru vindecarea bolilor

Dincolo de semnificația religioasă, pomana reprezintă și un act de iubire, respect și recunoștință față de cei care au făcut parte din viața noastră. Gestul simbolic reînnoiește legătura dintre generații și păstrează comuniunea între lumea celor vii și cea a celor adormiți, prin memorie, credință și solidaritate.”, a explicat pentru Digi24.ro Părintele Cătălin Ștefan

Moşii de iarnă 2026. Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morţilor, sărbătoarea care anunţă Postul Paştelui

Moșii de Iarnă 2026: Ce alimente se împart

„Pe 14 februarie, credincioșii aduc la biserică coșuri cu alimente și obiecte de pomană pentru a fi binecuvântate în cadrul slujbei. Practicile pot varia ușor în funcție de regiune, însă există elemente comune la nivel național.

În coșurile de pomană se regăsesc, de regulă: colivă, o sticlă cu vin, o lumânare, pomelnicul depus la altar și o prescură (pâine) pregătită în casă, adesea în formă de cruce. Aceste daruri simbolizează gândul și pomenirea prin rugăciune a celor dragi trecuți la cele veșnice.

Pachete de pomană dăruite în Sâmbăta Morților

Pe lângă coșurile pentru biserică, credincioșii pregătesc adesea și pachete de ofrande pentru cei necăjiți sau pentru oamenii din comunitate. Acestea se fac de regulă în număr impar – cinci, șapte sau nouă pachete – și includ alimente cu semnificație simbolică precum: mere, care amintesc de mărul lui Adam; covrigi, asociați cu forma universului, dar și pâine, dulciuri, apă sau suc.

În anumite zone, pachetele pot conține și preparate tradiționale precum plăcintă cu brânză, orez cu lapte sau sarmale. Uneori se pune și un bănuț, simbol al norocului, iar credința populară spune că atât cei care dau, cât și cei care primesc pomană vor fi binecuvântați cu spor și belșug.”, a mai adăugat preotul

Un obicei specific de Moșii de Iarnă, întâlnit mai ales în zonele rurale, este împărțirea piftiilor – preparatul care a inspirat și denumirea populară a zilei „Sâmbăta Piftiilor”. Deși este servită rece, piftia are o semnificație aparte în tradiția românească, fiind considerată hrană simbolică pentru sufletele celor adormiți.

De ce se oferă alimente de pomană în vase noi
„Un aspect esențial al tradiției Moșilor de Iarnă îl reprezintă modul în care sunt împărțite darurile de pomană. Vasele dăruite trebuie să fie noi, curate, nefolosite, deoarece gestul simbolizează respectul față de cei adormiți și păstrarea amintirii celor care au plecat dintre noi.

Uneori, pachetele includ și tacâmuri, cuțit, lingură, furculiță și un pahar/cană, astfel încât darurile să poată fi folosite ulterior de cei care le primesc. Prin acest gest, credincioșii îmbină simbolismul spiritual al pomenilor cu un act practic de milostenie, oferind darurile cu respect și grijă.

„Pomana nu este destinată doar rudelor apropiate, ci și persoanelor nevoiașe, din medii defavorizate sau membrilor comunității, transformând gestul într-un act colectiv de solidaritate. Când sunt înmânate darurile, se rostesc formulele „Dumnezeu să-l ierte!” și răspunsul „Să fie primit!”, subliniind astfel legătura dintre lumea celor vii și cea a celor adormiți. Astfel, pomana devine mai mult decât un simplu dar material: reprezintă o punte simbolică între lumi și o expresie a rugăciunii comune pentru sufletele celor plecați.”, a mai transmis sursa Digi24.ro

Sâmbăta Morților 2026: Obiceiuri și slujbe pe 14 februarie

„Credincioșii sunt încurajați să participe la întreaga slujbă prilejuită de Moșii de Iarnă și să rămână în biserică până la final, astfel încât pomenirea să fie completă. Ziua debutează cu Utrenia, slujba de dimineață care deschide ceremonia prin cântări și rugăciuni închinată sufletelor celor adormiți.

Urmează Sfânta Liturghie, momentul central al zilei, în cadrul căreia credincioșii se împărtășesc spiritual și înalță rugăciuni pentru odihna și liniștea celor dragi. Slujba se încheie cu Parastasul, momentul de pomenire a celor adormiți, în timpul căruia se rostesc rugăciuni speciale și se binecuvântează pomanile aduse de credincioși.

Conform tradiției străvechi, în această zi sufletele celor adormiți coboară pe pământ și se hrănesc cu aburii mâncării pregătite, motiv pentru care printre preparatele oferite de pomană trebuie să existe și un fel de mâncare fierbinte.”, conchide Părintele Cătălin Ștefan

Se spune că de Sâmbăta Morților, sufletele celor trecuți în neființă se întorc în lumea noastră, iar credincioșii trebuie să dea de pomană mâncare. Multe persoane au grijă să ofere preparate pe care cei dragi obișnuiau să le mănânce și se spune că este bine ca măcar un produs să fie fierbinte.

Când pică Paștele și Crăciunul în 2026. Calendarul sărbătorilor la ortodocși și catolici

Credincioșii trebuie să știe că nu este indicat să dea de pomană băuturi alcoolice. Cu toate astea, este important de știut că vinul poate fi oferit de Sâmbăta Morților, acesta fiind considerat sângele lui Iisus. În această zi, credincioșii pot da de pomană colivă, fructe, sarmale, plăcintă și colaci.

Oamenii obișnuiesc să meargă cu această ocazie la biserică pentru a fi prezenți la slujba de pomenire. Preoții citesc acolo pomelnice cu numele celor care s-au stins. Tot în această zi se bunecuvântează alimentele la biserică, pentru ca mai apoi să poată fi date de pomană.

În această zi, credincioșii obișnuiesc să aprindă focul în curți și în case cu ocazia, având un rol purificator. Oamenii cred că așa pot alunga spiritele rele, dar totodată au speranța că astfel își vor proteja locuințele.

Când mai sunt pomeniți moșii
Creștinii ortodocși respectă aproximativ 20 de zile de Moși. Cele mai importante sunt Moșii de primăvară, celebrați odată cu cei 40 de Mucenici, la 9 martie, Moșii de vară, în sâmbăta din Ajunul Rusaliilor, Moșii de Toamna, cinstiţi de obicei în prima sâmbătă din noiembrie, și Moșii de iarnă, înaintea Lăsatului de sec de carne pentru Postul Crăciunului.

Moşii de vară
Moșii de vară sau Sâmbăta Morților reprezintă o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor, care pică înainte de Rusalii. Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe se oficiază Sfinte Liturghii urmate de slujbe de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice. De Moșii de vară se împarte mâncare în vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn, împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă.

Moşii de toamnă
În prima sâmbătă din luna noiembrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea morților. Pomenirea din această zi, este cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta morților sau Moșii de toamnă. Ca și în ceilalți ani, tradiția spune că în această zi, se aprind lumânări la mormintele rudelor trecute în neființă, pentru a încălzi sufletele celor decedați. Potrivit ritualului și rânduielii bisericii, în această zi se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiți.

Moșii de Florii sau Sâmbăta lui Lazăr
Moșii de Florii se pomenesc în ultima sâmbătă dinaintea Săptămânii Patimilor, adică cu o zi înainte de Florii. În tradiţia populară, Moşii de Florii se mai numesc şi Sâmbăta lui Lazăr sau Sâmbăta Morţilor.

Moșii de iarnă – Rugăciune pentru mântuirea celor adormiți
Pe lângă slujbele și rugăciunile care se fac la biserică, credincioșii care obișnuiesc să se roage pot spune și ei înșiși, cu ocazia pomenirii moșilor de iarnă, o rugăciune pentru mântuirea celor adormiți.

Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta cre­dință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gân­­dul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri lumi­noase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată dure­rea, întristarea și sus­­pinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.

Dăruiește-le lor și nouă Împă­răția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veș­nice și des­fătarea vieții Tale celei ne­sfâr­șite și fericite.

Că Tu ești învierea și odihna ador­­­mi­ților robilor Tăi (numele), Hris­toase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Prea­sfân­tului și Bunului și de viață făcă­to­ru­lui Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Cu sfinții odihnește, Hristoase, su­fle­tele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit!