Românii plătesc statului jumătate din câștigurile lunare. Cu câți bani rămâne o familie cu 2 copii după achitarea dărilor la stat

Nu doar că românii au printre cele mai mici salarii din Europa, dar plătesc și cele mai mari taxe și impozite dintre statele UE. Potrivit datelor oficiale, românii lucrează jumătate de lună doar pentru taxele impuse de stat pe salarii şi alte venituri. Doar două ţări în Uniunea Europeană au salariul minim pe economie mai mic ca în România. Cu un salariu minim de 795 de euro pe lună, țara noastră este depășită negativ doar de Bulgaria și Letonia. La polul opus, cele mai mari salarii minime din Uniunea Europeană se înregistrează în Luxemburg, Irlanda și Germania, state în care veniturile minime sunt de peste trei ori mai mari decât în România.

De exemplu, o familie de români cu 2 copii rămâne „în mână” cu 66% din venituri, după ce se plăteşte dările la stat din toate sursele de venit. Prin comparaţie, o familie din Slovacia rămâne cu aproape 90%, iar polonezii cu peste 87%, scrie Antena 3.

Citește și: Cât vor fi facturile la gaz începând din aprilie. Au apărut primele oferte de la furnizori, multe depășesc considerabil plafonul încă în vigoare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ppreședintele Consiliului Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, a explicat că în ciuda asigurărilor date de Guvernul Bolojan, Executivul a preferat până acum metodele cele mai simple și rapide de a strânge bani la buget, iar dacă adoptarea bugetului pentru anul acesta este tărăgănată și reducerile cheltuielilor există doar pe hârtie, nu doar că nu va fi posibilă încadrarea în ținta de deficit, dar recesiunea bate la ușă.

„Scenariul ar fi ca tot ce ne propunem în ianuarie, în buget, să nu se materializeze, să fie necesară o creștere de venituri chiar și pe hârtie, pentru a putea face eventuale cheltuieli care nu sunt eliminate.

Dacă bugetul se construiește pe un proiect care se adoptă în Parlament, dar nu este și implementat și se prelungește, cum s-a mai întâmplat, cu atacare la Curte, vedem dacă bugetul va include toate acele reduceri planificate. Dacă însă nu produc efecte în practică, ele sunt doar pe hârtie ca reduceri, pentru că, în realitate, acele sume vor trebui plătite, astfel că deficitul va fi mai mare decât cel anticipat”, a explicat Manolescu.

Citește și: Câți bani pot fi transferați unui membru al familiei fără a se plăti impozite. Administrația fiscală verifică orice tranzacție de peste 6.000 de euro