Nicuşor Dan, victorii importante la CCR. S-a decis cu unanimitate de voturi!

CCR a admis, miercuri, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Nicuşor Dan, constatând că modificările la Legea minelor şi la cea privind crematoriile umane şi serviciile funerare sunt neconstituţionale deoarece încalcă principiul bicameralismului, în condiţiile „deosebirilor majore de conţinut normativ” dintre cele două forme ale legii dezbătute şi votate în Camerele Parlamentului. „Ca urmare a intervenţiei Camerei Deputaţilor asupra formei pe care Senatul a dezbătut-o, au fost introduse reglementări esenţiale, care reaşează viziunea legislativă asupra regulilor aplicabile concesionării”, precizează CCR.

Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au admis obiecția de neconstituționalitate formulată de către președintele Nicușor Dan și au constatat că Legea pentru completarea Legii minelor nr.85/2003, precum și pentru completarea art.14 din Legea nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, în ansamblul său, este neconstituțională.

”Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru completarea Legii minelor nr.85/2003, precum și pentru completarea art.14 din Legea nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, în ansamblul său, este neconstituțională.

CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor magistraților. Următorul termen a fost stabilit pe 18 februarie

Alte articole

Nicuşor Dan, după atacul armat din Canada: „Suntem şocaţi”

Dragoș Pîslaru anunță că România a pierdut oficial 231 de milioane de euro după ce CCR a amânat pronunțarea pe reforma pensiilor speciale: „Este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal”

Curtea a observat că scopul inițiatorilor legii a fost introducerea posibilității statului sau a unităților administrativ-teritoriale de a concesiona prin atribuire directă către persoane fizice locurile de înhumare sau de păstrare a urnelor de cenușă din cimitirele sau din zonele special amenajate ale crematoriilor aflate în proprietatea sau administrarea lor.

În Camera decizională au fost dezbătute și votate noi reguli privind una dintre modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, și anume concesionarea prin atribuire directă, care – potrivit Codului administrativ – reprezintă excepția de la regula concesionării prin licitație publică. Așadar, în Camera decizională a fost modificat regimul juridic al exercitării dreptului de proprietate publică asupra terenurilor pe care se desfășoară activități miniere sau a terenurilor situate în proximitatea exploatărilor miniere, fără ca aceste modificări să fi fost avute în vedere la dezbaterea din prima Cameră sesizată.

Argumentele judecătorilor CCR

I. Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea dispozițiilor art.61 alin.(2) și ale art.75 din Constituție privind principiul bicameralismului, Curtea a constatat că deosebirile majore de conţinut normativ dintre cele două forme ale legii dezbătute și votate în cele două Camere ale Parlamentului, precum și configurația semnificativ diferită a acestor două forme conduc la încălcarea principiului bicameralismului. Astfel, ca urmare a intervenţiei Camerei Deputaților asupra formei pe care Senatul a dezbătut-o, au fost introduse reglementări esenţiale, care reașează viziunea legislativă asupra regulilor aplicabile concesionării.

Ilie „Sărăcie” Bolojan, bătut de Nicuşor Dan la austeritate. Preşedinţia a economisit mai mulţi bani ca Guvernul în 2025

Având în vedere acestea și ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale în materia principiului bicameralismului, Legea pentru completarea Legii minelor nr.85/2003, precum și pentru completarea art.14 din Legea nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare contravine dispozițiilor art.61 alin.(2) și ale art.75 din Constituție.

II. Fiind constatată neconstituționalitatea extrinsecă a actului normativ criticat, în ansamblul său, Curtea nu a mai examinat criticile de neconstituționalitate intrinsecă, această analiză rămânând fără obiect.”, arată judecătorii Curții Constituționale.

A doua victorie pentru Nicușor Dan, în meciul cu Guvernul

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată președintele Nicușor Dan și a constatat că atât Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2024 pentru completarea unor acte normative referitoare la autorizarea și intabularea construcțiilor aferente infrastructurii de transport de interes național și celei de metrou gestionate de Societatea de Transport cu Metroul București „Metrorex” – S.A., cât și ordonanța aprobată sunt neconstituționale, în ansamblul lor.

” Rezumat

Curtea Constituțională a statuat că legea criticată trebuia adoptată ca lege organică, deoarece nici Ordonanța Guvernului nr.36/2024 și nici legea de aprobare nu pot fi acte normative de nivelul legii ordinare, ci se încadrează în domeniul legii organice  configurat de art.73 alin.(3) lit.m) din Constituție.

Argumente

I. Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că, prin art.I și art.II pct.2, Ordonanța Guvernului nr.36/2024 instituie o excepție de la regula prevăzută la art.37 alin.(1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, și, respectiv, la art.37 alin.(6) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii nr.50/1991, norme juridice cu caracter organic care reglementează procedura și înscrisurile necesare pentru intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra construcțiilor. Or, dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică. Întrucât legea care aprobă o ordonanţă neconstituţională este ea însăşi neconstituţională, Curtea a constatat că ambele acte normative au fost adoptate în mod greșit ca acte normative ordinare, contrar art.1 alin.(5), art.73 alin.(3) lit.m) coroborat cu art.76 alin.(1) și art.115 alin.(1) din Constituție.

Pe de altă parte, Curtea a mai constatat că legea criticată nu contravine art.1 alin.(4), art.16 alin.(1) și (2), art.61 alin.(1) și art.147 alin.(4) din Constituție, întrucât aceasta nu are caracter individual, ci vizează un domeniu de reglementare de interes public.

II. Fiind constatată neconstituționalitatea extrinsecă a actelor normative criticate, în ansamblul lor, Curtea nu a mai examinat criticile de neconstituționalitate intrinsecă, această analiză rămânând fără obiect.”