„Economia funcționează psihologic. Dacă tot vorbim în cuvinte tari, prabușiri etc .. noi încercăm să fim pozitivi, să calmăm din mesajele astea alarmiste. (…) Avem o recesiune tehnică. Peste tot în lume se revizuieste PIB-ul, se mai poate și la noi. Am evitat recesiunea anuală. Sperăm că prin aceasta abordare și în baza investițiilor publice, singurele care dau creștere, vom face acest lucru și anul acesta”, a spus guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a avertizat însă că „e o situație fragilă”. „Mergem pe gheață subțire, sperăm să reușim”, a continuat acesta. Potrivit datelor BNR, prezentate miercuri de Mugur Isărescu, românii au renunțat la ieșirile în oraș ca să facă față creșterilor de prețuri și taxe, urmate de haine, vacanțe sau alte achizții precum imobile sau mașini.
Guvernatorul a explicat că unul dintre factorii importanți care contribuie la diminuarea inflației este restrângerea consumului, deși a admis că procesul este „dureroas”. „Încă vreo patru-cinci luni veți putea spune că România este campioana inflației în UE, din cauza acestei cocoașe statistice”, a declarat guvernatorul, îndemnând la o analiză mai atentă a evoluțiilor lunare.
Vezi și BNR crește prognoza de inflație pe 2026. Soluțiile lui Isărescu pentru a scăpa de recesiune
Isărescu a subliniat că datele incluse în raport sunt valabile până la 4 februarie și au fost supuse analizei Comitetului de politică monetară. El a subliniat că prognozele BNR iau în calcul doar măsurile economice și fiscale deja adoptate, nu și pe cele aflate în discuție.
„Măsurile administrative, politice sau economice relevante pentru evoluția inflației sunt luate în considerare numai dacă sunt adoptate. De exemplu, discuțiile privind ce se va întâmpla la sfârșitul lunii martie cu plafonarea prețurilor la gaze nu au fost introduse în prognoză. De aceea apare o ușoară creștere a prețului gazului în aprilie. Dacă vor fi adoptate măsuri, vom recalcula și vom reveni asupra prognozei”.
De asemenea, șeful BNR a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit acestuia, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat.
„Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam. A fost o perioadă complicată, inclusiv cu discuții despre cota progresivă. Ulterior, în iulie-august, am revizuit prognoza”, a precizat Isărescu.
Șeful BNR a arătat că rata inflației s-a temperat ușor, iar introducerea indicelui armonizat al prețurilor de consum, comunicat la nivelul Uniunii Europene, indică un nivel cu aproape un punct procentual sub cel din noiembrie.Guvernatorul a subliniat că unul dintre factorii importanți care contribuie la diminuarea inflației este restrângerea consumului, deși a admis că procesul este „dureroas”.
Economia a intrat într-o zonă de PIB negativ, iar o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar fi riscat să împingă economia într-o recesiune severă, avertizează Mugur Isărescu.
„Dacă apeși prea tare pe frână, aduci inflația mai jos, dar vii și cu o recesiune de toată frumusețea. Nu este un simplu ‘balancing act’, viziunea este mai flexibilă”, a transmis guvernatorul, subliniind că deficitul bugetar trebuia corectat fără a destabiliza suplimentar economia.
Isărescu a atras atenția că țara noastră trebuie să se aștepte în continuare la ieșiri de dividende și profituri, un fenomen normal într-o economie deschisă, dar care pune presiune pe balanța externă.
Cât despre evoluția monedei naționale, guvernatorul a precizat că leul are un curs „relativ stabil”, însă a avertizat asupra riscului unor dezbateri speculative privind nivelul la care „ar trebui” să fie cursul. „O mare atenție ne trebuie acum să nu stimulăm o discuție aiuritoare despre unde trebuie să fie cursul”, a spus Isărescu.
Totodată, guvernatorul Banca Națională a României, Mugur Isărescu, a transmis un avertisment ferm privind riscurile la adresa ratingului de țară, făcând referire la mesajele recente ale Fitch Ratings.
„Ați văzut ce a zis Fitch. Continuați în direcția aceasta și, spre vară-toamnă, veți avea poate o îmbunătățire. Vă răzgândiți, de la BBB minus nu mai e decât un pas… și apoi nu mai ai acces la piețe, la finanțare externă. Nu vreau să fiu alarmist, dar graficul acesta nu arată deloc bine”, a declarat Isărescu, făcând referire la proiecția potrivit căreia deficitul de cerere este așteptat să se adâncească până în trimestrul IV 2026, urmând apoi să se mențină, în linii mari, la acest nivel pe orizontul prognozei.