Trei pe loc pentru şefia DNA, ce au declarat la interviurile de marţi. Cine sunt candidaţii care promit să lupte cu marea corupţie

UPDATE: Tatiana Toader, candidată la şefia DNA: Suntem în urmă cu arhivarea electronică a dosarului / Îmi propusesem realizarea arhivării electronice, dar între timp a trebuit să ne ocupăm de arhivarea fizică

Tatiana Toader, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror şef adjunct în cadrul DNA, a afirmat că instituţia este în urmă cu arhivarea electronică a dosarului şi a precizat că în urmă cu trei ani îşi propuse realizarea acesteia doar că între timp a trebuit să se ocupe de arhivarea fizică deoarece dosarele erau pe holurile instituţiei şi riscau să blocheze accesul în birourile procurorilor.

Tatiana Toader a fost întrebată, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cum vede digitalizarea instituţiei pentru eficientizarea activtiăţii DNA.

”Digitalizarea în primul rând vizează componenta ECRIS-ului. Noi ţinem paşii etapelor, participăm la şedinţele de management, chiar acum în etapa de ECRIS suntem în testarea internă pentru migrarea de date şi aici va exista oarecare rezistenţă legată de verificarea modului de translatare a acestor date. Nu va fi o etapă foarte uşoară pentru a face operaţional ECRIS-5 în cadrul termenului final de implementare”, a afirmat Tatiana Toader.

Alte articole

Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Stenograme incendiare din dosar: „Ne-or agăța și pe noi. Da stai liniștit, că ieșim în douăzeci de ani”

Piedone scapă definitiv de controlul judiciar în dosarul DNA în care e acuzat că a divulgat informații unui hotelier din Sinaia

Ea a precizat că DNA se află în urmă cu arhivarea electronică a dosarului.

”Sigur suntem în urmă cumva cu arhivarea electronică a dosarului, dar, deşi cumva îmi propusesem în proiect în 2023 realizarea arhivării electronice, dar între timp a trebuit să ne ocupăm de arhivarea fizică, pentru că era o chestiune de supravieţuire instituţională, holurile instituţiei erau pe cale să se… să nu mai existe acces în birourile procurorilor şi atunci a trebuit să ne ocupăm de externalizarea acestui serviciu şi, sigur din nefericire a căzut pe plan secund această arhivare electronică, dar trebuie să fie o preocupare”, a transmis Tatiana Toader.

Ea s-a referit şi la utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul DNA.

”Nu putem înlocui raţionamentul juridic, cel care ţine de evaluarea probatoriului magistratului, cu inteligenţa artificială. Nu cred că vom putea imagina un astfel de moment, dar nici nu putem rămâne în afară pentru a nu utiliza acest instrument în mod eficient în ceea priveşte procedurile şi activităţile noastre”, a afirmat Tatiana Toader.

UPDATE: Tatiana Toader, candidată la şefia DNA, întrebată cum pot fi prevenite scurgerile de informaţii: Am propus un mecanism prin intermediul biroului de presă, să facă nişte investigaţii şi să ofere o explicaţie cu privire la aceste chestiuni

Tatiana Toader, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror şef adjunct în cadrul DNA, a afirmat că a propus în proiectul de management un mecanism preventiv de detecţie a scurgerilor de informaţii, prin intermediul biroului de presă. Astfel, ea a precizat că vor fi făcute nişte investigaţii cu persoanele desemnate la nivel intern pentru oferirea unei explicaţii rezonabile cu privire la aceste chestiuni, în sensul de a exclude ca acele scurgeri de informaţii să vină din partea DNA.

Tatiana Toader a fost întrebată, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, cum vede mecanismele prin care să fie prevenite scurgerile de informaţii din cadrul DNA, care în optica publică au adus deservicii direcţiei şi care au un potenţial de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

”Sunt de acord cu afirmaţia dumneavoastră că au dus deservicii direcţiei, au adus deservicii şi relaţiilor noastre cu avocaţii, pentru că de fiecare dată sursa era într-o direcţie sau alta, fie Direcţia Naţională Anticorupţie, fie sursa putea proveni din rândul avocaţilor aleşi ai părţilor din cauzele de pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În proiect am propus chiar un mecanism preventiv de detecţie prin intermediul biroului de presă, să detecteze din start un astfel de element care ajunge în presă (…) şi să facă nişte investigaţii cu persoanele care sunt desemnate la nivel intern managerial şi să oferă o explicaţie rezonabilă cu privire la aceste chestiuni, în sensul de a exclude ca ele să vină din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi atunci putem elimina cumva suspiciunea. Dar cât mai rapid o astfel de reacţie”, a afirmat Tatiana Toader.

UPDATE: Vlad Grigorescu, candidat la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îşi propune reorientarea fermă a instituţiei către combaterea corupţiei la nivel înalt, prin gestionarea strategică a portofoliului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice. El a explicat că a continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor mai dificile şi mai costisitoare. ”Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi”, afirmă Grigorescu.

Vlad Grigorescu a afirmat, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie că există o discrepanţă tot mai mare între efortul depus şi rezultatele judiciare obţinute.

Vlad Grigorescu, candidat la şefia DNA: Propun reorientarea fermă către combaterea corupţiei de înalt nivel/ Astăzi, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe 

”Datele obiective din ultimele rapoarte de bilanţ, apreciez eu că indică un fapt pe care trebuie să ni-l asumăm cu onestitate profesională, şi anume faptul că există o discrepanţă tot mai mare şi mai vizibilă între efortul instituţional depus şi rezultatele judiciare şi instituţionale obţinute. Nu vorbim despre o instituţie care nu funcţionează, ci vorbim despre o instituţie care funcţionează, aş spune eu, într-o realitate care s-a schimbat mai repede decât mecanismele sale interne”, a afirmat Vlad Grigorescu.

El a precizat că se poate observa o scădere a cauzelor finalizate prin rechizitoriu faţă de anii trecuţi.

”Şi putem observa în acest sens, scăderea numărului cauzelor finalizate prin rechizitoriu faţă de anii de referinţă, faţă de 2022, de exemplu. Putem observa o stabilizare a activităţii la un nivel inferior celui anterior, putem observa modificarea structurii cauzelor, creşterea ponderii mecanismelor procesuale consensuale precum şi o presiune tot mai mare asupra procurorilor”, a explicat Vlad Grigorescu.

El consideră că la DNA se poate vorbi despre stagnare profesională şi dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe.

”Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi. A continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent, din punctul meu de vedere, înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor, mult mai dificile şi mai costisitoare. De aceea consider eu că momentul actual este unul care impune acţiune şi nu o reacţie impulsivă sau o reformă conjuncturală, ci o intervenţie lucidă, spun eu bazată pe date concrete şi orientată către cauzele obiective ale acestor revoluţii”, a precizat Vlad Grigorescu.

El propune reorientarea DNA către combaterea corupţiei la nivel înalt.

”Necesitatea măsurilor pe care le propun nu rezultă dintr-o criză spectaculoasă,  ci din conştientizarea faptului că realitatea în care DNA îşi desfăşoară astăzi activitatea s-a schimbat în mod profund faţă de anii anteriori. Vorbim despre cauze mai sofisticate, despre volume mai mari de date, despre cerinţe judiciare mai ridicate şi aş spune şi despre o presiune constantă asupra factorului uman. Măsurile pe care le propun eu prin acest proiect urmăresc tocmai corectarea acestui decalaj şi prin reorientarea fermă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie către combaterea corupţiei de înalt nivel, prin gestionarea strategică a portofolului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice”, a mai afirmat Vlad Grigorescu.

UPDATE: Ioan Viorel-Cerbu, candidat la şefia DNA: Îmi propun schimbarea în percepţia publică a imaginii DNA ca fiind o instituţie de forţă / Îmi doresc ca percepţia publică să fie cea a unui partener social

Ioan Viorel-Cerbu, candidat pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), afirmă că îşi propune schimbarea percepţiei publice a imaginii DNA ca fiind o instituţie de forţă şi a precizat că îşi doreşte ca Direcţia Naţională Anticorupţie să fie percepută ca un partener social care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate de diferite infracţiuni.

Ioan Viorel-Cerbu a declarat, marţi, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror şef al DNA, că are în vedere şi asigurarea unei comunicări adecvate care să ducă la îmbunătăţirea imaginii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

”Cu privire la resursele umane, am spus că trebuie să păstrăm un filtru ridicat de exigenţă în privinţa procedurilor de selectare şi recrutare a resursei umane. Şi la sfârşit am vorbit despre biroul de informare şi relaţii publice. Am avut în vedere obiectivul care se referă la asigurarea unei comunicări coerente şi adecvate în vederea îmbunătăţirii imaginii DNA. Şi am menţionat aici în ce costă lucrurile acestea, am vorbit inclusiv de măsuri eficiente pentru contracararea dezinformării”, a afirmat Ioan Viorel-Cerbu, referindu-se la proiectul său de management.

El a menţionat că îşi propune să schimbe în percepţia publică imaginea DNA ca fiind a unei instituţii de forţă.

”Îmi propun să reuşim să schimbăm în percepţia publică imaginea DNA ca fiind o instituţie de forţă. Îmi doresc ca percepţia publică să fie aceea a unui partener social care este prezent acolo unde sunt aşteptările cetăţenilor şi care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate şi să le ia înapoi produsul infracţional obţinut astfel încât să oferim o certitudine speranţei că răul poate fi corectat prin instrumente judiciare”, a declarat Ioan Viorel-Cerbu.

El a precizat că este de acord că trebuie explicate mai multe procedurile utilizate de DNA, dar şi priorităţile în exercitarea acţiunii penale.

”Sunt de acord că trebuie să explicăm mai mult despre procedurile pe care le utilizăm, despre modalitatea în care respectăm standardul de protecţie a drepturilor, despre priorităţile pe care le avem în exercitarea acţiunii penale, pentru că cetăţenii trebuie să fie la curent cu ceea ce facem. Trebuie să contribuim şi la o dezvoltare a unei cunoaşteri mai ample, a cetăţeanului, pentru că numai în felul acesta reuşim să-l protejăm în faţa fake-news-urilor sau a dezinformărilor care apar uneori în mass-media”, a mai transmis Ioan Viorel-Cerbu.

Interviurile pentru desemnarea şefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT continuă marţi cu candidaţii pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ministerul Justiţiei a publicat în urmă cu o săptămână listele cu procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Toţi cei 19 candidaţi înscrişi au trecut proba şi vor participa la interviurile programate pentru perioada 23-26 februarie.

Luni, au susţinut interviuri Cristina Chiriac şi Bogdan Ciprian Pîrlog,  candidaţi pentru postul de produror general, şi şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al aceleiaşi instituţii.

Înlocuitorul Laurei Kovesi în fruntea Parchetului European a fost votat în comisia LIBE. Când va avea loc votul final în plenul Parlamentului European

Marţi,  sunt programaţi candidaţii pentru conducerea DNA. De la ora 8.30 este programat Viorel Cerbu, de la 10:00, Vlad Grigorescu şi de la ora 11:30, Tatiana Toader. În aceeaşi zi, pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA sunt programaţi trei candidaţi: Marinela Mincă, de la ora 13:00, Mihai Prună, de la ora 14:30 şi Marius Ionel Ştefan, de la ora 16:00.

Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), interviurile se vor desfăşura în 25 februarie, începând de la ora 9.30, cu Ioana-Bogdana Albani, urmată de Alina Albu (ora 11:00), Antonia Diaconu (ora 12:30), Codrin Horaţiu Miron (ora 14:00) şi Bogdan Ciprian Pîrlog (ora 15:30).

În 26 februarie, sunt programate interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT: Claudia Ionela Curelaru (9.30), Alex Florenţa (11.00), Gill Julien Grigore Iacobici (ora 12.30), Aurel Cristian Lazăr (ora 14.00) şi Mihai Răzvan Negulescu (ora 15.30).

Timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maximum 30 minute, iar timpul pentru întrebări şi răspunsuri este de maximum o oră.
CINE FACE PARTE DIN COMISIA DE INTERVIU
Din comisia de interviu fac parte: ministrul Justiţiei, care este şi preşedintele comisiei de interviu; doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei;  doi procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM; un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia; eun specialist în management, organizare instituţională şi comunícare desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management; un psiholog din cadrul CSM ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.

CARE SUNT CRITERIILE DE EVALUARE
În ceea ce priveşte susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, criteriile sunt: acunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candídează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetătenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

EXCLUSIV Stenograme bombă din dosarul Romina Gingașu – ”Prostituție cu vedete”! Daună totală pentru soția lui Piero Ferrari: „E bună la corp, are forme chiar mişto şi talie subţire” / „E mult mai frumuşică”

Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare va viza următoarele aspecte: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sínteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; g) iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi dísponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţele privind comunicarea publică şí interpersonală, rezolvarea conflictelor şi situaţiilor de criză; cunoştinţele de management judiciar.

Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, criteriile sunt: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia; atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere; aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologie, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.

CINE SUNT CANDIDAŢII ÎNSCRIŞI
La selecţia în vederea formulării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor de procuror general şi de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), organizată de MJ în perioada 8 ianuarie –  2 martie, s-au înscris următorii candidaţi:

A. Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

– Cristina CHIRIAC, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;
–  Bogdan-Ciprian PÎRLOG, Cristina CHIRIAC, procuror şef serviciu .

B. Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

– Marius I. VOINEAG, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

C. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

– Tatiana TOADER, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
–  Vlad GRIGORESCU, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
– Ioan-Viorel CERBU, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

D. Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

– Mihai PRUNĂ, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală;
– Marinela MINCĂ, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
– Marius-Ionel ŞTEFAN, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.

E. Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

– Ioana-Bogdana ALBANI, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
– Antonia DIACONU, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
– Alina ALBU, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
– Codrin-Horaţiu MIRON, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial  Ti –  domnul Bogdan-Ciprian PÎRLOG, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

F. Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

– Aurel-Cristian LAZĂR, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
– Alex-Florin FLORENŢA, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
– Claudia-Ionela CURELARU, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
–  Gill-Julien GRIGORE-IACOBICI, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
– Mihai-Răzvan NEGULESCU, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

CE URMEAZĂ 
Rezultatele selecţiei se vor publica în 2 martie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ.

Ulterior, aceste propuneri motivate vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.

CE SPUNE MINISTRUL JUSTIŢIEI
„Legea este foarte clară. Domnul preşedinte al României, care este vectorul public cu cea mai înaltă reprezentativitate, este şi decidentul în această situaţie. Cu alte cuvinte, simplu spus, domnul preşedinte va stabili cine va conduce marile parchete în viitor”, afirma ministrul Justiţiei, Radu Marinescu

Referitor la faptul că el este cel care face nominalizările pe care le va trimite la Cotroceni, după ce acestea vor fi trecut de „filtrul” CSM, Marinescu a spus că este „o procedură creată în aşa fel încât să nu existe o exclusivitate sau un caracter discreţionar în ceea ce priveşte decizia”.
„Există un filtru foarte important care este acela al secţiei de procuror din cadrul CSN şi există, bineînţeles, decizia finală a domnului preşedinte. Sigur că avem comunicare instituţională şi cooperare instituţională cu Administraţia Prezidenţială. Întotdeauna am spus că viziunea mea în exercitarea demnităţii publice este aceea a unei cooperări loiale între instituţii şi autorităţi cu exercitarea atribuţiilor şi competenţelor în limitele constituţionale şi legale. Îmi doresc să fie, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul de Justiţie, o procedură competitivă în litera şi în spiritul legii, transparentă, nepolitizată şi propunerile noastre să reflecte cea mai bună evaluare pe care am putut să o facem”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Potrivit MJ, pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul prezentei proceduri de selecţie procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de procuror sau judecător, îndeplinită până la data corespunzătoare ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la procedura de selecţie.

„Nu pot fi numiţi în funcţiile de conducere care fac obiectul procedurilor de selecţie procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege (art. 144 alin. (2) din Legea nr. 303/2022)”, precizează MJ.

CE SPUNE PREŞEDINTELE NICUŞOR DAN
Preşedintele Nicuşor Dan consideră că unii dintre procurorii care s-au înscris pentru funcţiile de conducere în marile parchete sunt ”persoane foarte interesante” şi se arată ”optimist” că acestea vor dinamiza activitatea parchetelor.

”Mi se pare că sunt – şi vorbesc cât se poate de serios – mi se pare că sunt nişte oameni foarte interesanţi printre ei. Am văzut şi comentarii în spaţiul public, nu sunt de aceeaşi opinie, dimpotrivă, e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu îl cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante şi eu sunt optimist că ele vor dinamiza”, a declarat Nicuşor Dan, joi seară, despre concursurile pentru şefia marilor parchete.

El a evitat să comenteze pe marginea numelor celor care s-au înscris.

”Dar legat de domnul Voineag (procurorul şef al DNA  – n.r.), mi se pare o speculaţie fără niciun fundament că un om care poate, eventual, o să fie adjunct la o instituţie o să poată controla o altă instituţie, asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a adăugat şeful statului.