Protest al profesorilor la Cotroceni. Sindicaliştii îi cer lui Nicuşor Dan să intervină ca mediator ”pentru a readuce educaţia şi cercetarea în centrul priorităţilor reale ale statului român”

Federaţiile sindicale din Educaţie îi solicită, într-o scrisoare deschisă, preşedintelui Nicuşor Dan, să intervină ca mediator pentru a transmite coaliţiei de guvernare revendicările lor, care vizează, între altele, abrogarea măsurilor privind creşterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora, dar şi creşterea bugetului educaţiei şi menţinerea indemnizaţiei pentru titlul de doctor.

”Aceste măsuri par a fi desprinse dintr-un manual de garantare a subdezvoltării, nu dintr-o strategie coerentă de modernizare şi de consolidare a unei societăţi bazate pe cunoaştere”, susţin sindicatele.

Reprezentanţii federaţiilor sindicale amintesc că una dintre promisiunile electorale ale lui Nicuşor Dan se referea la salarii decente pentru profesori şi educaţie de calitate, dar primele măsuri de austeritate adoptate au vizat chiar educaţia şi profesorii. Totodată, ei fac referire la faptul că Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2025-2030. Independenţa şi solidaritatea: viziunea României pentru o lume în schimbare, document oficial al Administraţiei Prezidenţiale, adoptat în noiembrie 2025, defineşte securitatea naţională într-un sens cuprinzător, incluzând explicit dimensiunea “educaţională, culturală, de sănătate, socială şi demografică” printre domeniile esenţiale pentru rezilienţa şi securitatea statului. Educaţia este, aşadar, recunoscută oficial ca parte a securităţii naţionale.

”În acest context, măsurile de reducere a finanţării educaţiei şi cercetării contrazic atât angajamentele electorale asumate, cât şi orientările strategice stabilite prin documentele oficiale ale Administraţiei Prezidenţiale. Subfinanţarea cronică nu este doar o problemă bugetară, ci devine o vulnerabilitate la adresa siguranţei statului român”, se arată în scrisoarea deschisă.

Alte articole

Persoanele cu dizabilități protestează împotriva guvernului Ilie Bolojan. Mesaj dur adresat premierului: „Un strigăt de disperare în fața deciziilor care ne împing spre marginalizare”

Vin iar minerii la București. Protest cu 1.000 de oameni anunțat pentru marți în fața Guvernului

Federaţiile sindicale din educaţie adaugă că România se află, conform statisticilor Eurostat, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei şi a cercetării, iar Legea educaţiei prevede alocarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie, prevedere care nu a fost niciodată respectată. Reprezentanţii acestora menţionează că Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 şi Legea învăţământului superior nr. 199/2023 au modificat mecanismul de raportare a finanţării educaţiei, în sensul ca acest domeniu să primească minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat şi reafirmând caracterul prioritar al investiţiei în educaţie. În acelaşi timp, pentru cercetare rămâne asumată ţinta de minimum 1% din PIB din fonduri publice, dar nici aceste niveluri de finanţare nu au fost atinse în practică, aplicarea legii fiind mereu amânată.

”În aceste condiţii, este profund nedrept şi periculos pentru democraţie şi pentru viitorul european al acestei ţări ca educaţia şi cercetarea, două domenii strategice, subfinanţate cronic, să fie transformate în pretinse cauze ale deficitului bugetar. Ne-am fi aşteptat, cu atât mai mult, ca dumneavoastră, în calitate de cercetător, să înţelegeţi miza strategică a investiţiei în cunoaştere pentru dezvoltarea economică a unei ţări şi pentru ieşirea din paradigma «ţării muncii ieftine». Fără o finanţare adecvată a educaţiei şi a cercetării, România nu poate deveni competitivă internaţional, nu poate atrage şi menţine specialişti performanţi şi nu poate accesa în mod eficient granturi şi programe internaţionale de cercetare. Mai mult, fără o investiţie consecventă şi predictibilă în aceste domenii, nu pot fi dezvoltate segmente industriale şi economice cu valoare adăugată ridicată, tocmai acele sectoare care generează inovaţie, productivitate şi prosperitate pe termen lung, cu atât mai importante în contextul actualelor transformări din lanţurile globale de producţie şi al competiţiei tehnologice intense”, susţin sindicatele.

Potrivit acestora, măsurile adoptate şi cele anunţate ”anulează o parte consistentă din munca şi din investiţiile realizate în educaţie şi cercetare în ultimii ani şi transmit un mesaj periculos de indiferenţă, de neputinţă şi lipsă de viziune strategică”.

”Există riscul real de a inversa tendinţa de creştere treptată a finanţării, care a caracterizat guvernările precedente, şi de a ajunge la primul buget al educaţiei aflat în vizibilă scădere, raportat la anul anterior. Afirmăm cu responsabilitate că sistemul de educaţie din România, atât cel preuniversitar, cât şi cel universitar, precum şi sistemul de cercetare, universitar şi neuniversitar, au nevoie de o transformare serioasă, profundă şi coerentă pentru a-şi îmbunătăţi rezultatele şi pentru a deveni competitive la nivel internaţional. Însă întreaga literatură de specialitate arată că o schimbare autentică nu se construieşte pe austeritate, ci pe alocări bugetare adecvate şi pe investiţii susţinute. În mod concret, aceasta presupune creşteri salariale semnificative pentru personalul din educaţie şi cercetare, finanţarea consistentă şi constantă a activităţilor didactice şi ştiinţifice, precum şi resurse dedicate atragerii şi menţinerii tinerilor performanţi în sistem”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Sindicaliştii afirmă că este necesară asumarea unui calendar public, multianual şi ferm al competiţiilor de granturi naţionale, împreună cu anunţarea transparentă a sumelor disponibile.

”Nu putem fi simultan codaşii Europei la capitolul finanţare şi fruntaşi la performanţă! Fără majorarea alocărilor bugetare, fără salarii mai bune pentru angajaţi, fără resurse şi posturi pentru tineri competitivi, inclusiv pentru cei cu doctorate obţinute la universităţi prestigioase ţară şi din străinătate, nu există şansă reală de dezvoltare pentru aceste domenii şi, implicit, pentru România, ca societate şi ca stat”, susţin aceştia.

De asemenea, ei solicită obligarea Guvernului la rambursarea integrală şi urgentă către universităţi a sumelor restante aferente proiectelor de cercetare finanţate prin PNRR, arătând că nerambursarea acestor fonduri apasă direct asupra bugetelor universităţilor, care sunt nevoite să acopere, din fonduri proprii, salariile cercetătorilor şi cheltuielile curente ale proiectelor. În condiţiile în care multe dintre aceste proiecte se încheie în luna iulie, lipsa fondurilor pune în pericol îndeplinirea obiectivelor asumate şi compromite credibilitatea României în implementarea angajamentelor europene.

”A prezenta tăierile bugetare drept reformă este nu doar înşelător, ci extrem de periculos pentru viitorul economic al acestei ţări şi pentru democraţia noastră fragilă. Este un mesaj profund descurajant pentru tinerii bine pregătiţi sau pentru cei interesaţi de o carieră în aceste domenii şi riscă să accelereze exodul competenţei din România. Universităţile nu sunt doar instituţii de formare, ci actori economici majori. Prin salarii, investiţii, achiziţii, servicii, chirii şi consumul generat de studenţi şi angajaţi, universităţile susţin un ecosistem economic extins. Subfinanţarea lor afectează nu doar mediul academic, ci întreaga economie locală şi naţională”, afirmă reprezentanţii sindicatelor din Educaţie.

Federaţiile sindicale îi solicită preşedintelui să îşi exercite funcţia de mediere şi să intervină ”ferm şi responsabil pentru a readuce educaţia şi cercetarea în centrul priorităţilor reale ale statului român”.

Acestea îi cer lui Nicuşor Dan să ”aducă în atenţia coaliţiei de guvernare” revendicările vizând abrogarea măsurilor anti-educaţie luate prin Legea nr.141/2025 (creşterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora etc.), creşterea bugetului pentru educaţie şi pentru cercetare, recunoaşterea importanţei activităţii cadrelor didactice printr-o poziţionare corectă în proiectul noii legi a salarizării în domeniul bugetar, menţinerea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor măcar la valoarea aferentă anului 2025, lansarea imediată a competiţiilor naţionale de cercetare din finanţări interne, restabilirea integrală a burselor studenţilor; deblocarea soldurilor universităţilor pentru folosirea acestora în implementarea proiectelor europene şi la dezvoltarea instituţională; deblocarea angajărilor şi integrarea tinerilor performanţi în universităţi şi în cercetare.

”Sperăm că veţi folosi autoritatea şi poziţia dumneavoastră pentru a scoate România de pe această traiectorie periculoasă, pentru a nu rămâne în istorie drept preşedintele care a girat primul buget al educaţiei şi cercetării aflat în scădere, raportat la anul anterior, în contradicţie cu angajamentele asumate. În sensul celor precizate mai sus, vă recomandăm să iniţiaţi un proiect de reformă a sistemului educaţional din România, care să reunească experţi din zona universităţilor din România, a institutelor de cercetare şi a academiilor, care împreună cu organisme de profil şi cu actori relevanţi ai mediului privat, să asigure găsirea unor soluţii de succes pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă educaţia din România”, se arată în finalul scrisorii deschise semnate de preşedinţii federaţiiilor, Anton Hadăr, Simion Hancescu şi Marius Ovidiu Nistor.

UPDATE: Câteva sute de sindicaliști și cadre didactice protestează, de la ora 12:00, în fața Administrației Prezidențiale, împotriva măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, „care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”. La manifestație sunt prezenți și studenți, în sprijinul cadrelor didactice.

Sindicaliștii au venit cu un banner mare pe care scrie „Vă e frică de un popor educat?”. Aceștia cer demisia premierului Ilie Bolojan.

UPDATE – Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) anunţă că participă la protestul de miercuri, din faţa Palatului Cotroceni, manifestându-şi dezamăgirea faţă de măsurile adoptate în ultimul an în educaţie, în care transportul studenţilor a fost limitat, bursele au fost reduse cu aproximativ 52%, iar ”conform discuţiilor din spaţiul public, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (ne)condus de Prim-ministrul Ilie Bolojan va avea alocat un buget mai mic decât execuţia anului anterior”.

Sindicatele din educație, atât din învățământul preuniversitar, cât și din universitar, anunță un protest, miercuri, 25 februarie, în fața Palatului Cotroceni, nemulțumiți de „măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

”Din nou în stradă! Miercuri, 25 februarie, cele trei federaţii sindicale din învăţământ organizează o acţiune de protest”, anunţă, într-un mesaj comun Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater.

Citeşte şi: Bolojan, despre problemele din sistemul educațional: „Nu de diplome ducem lipsă, ci de mai multă competență și determinare”

Aproximativ 500 de sindicalişti vor protesta la Palatul Cotroceni, în intervalul 12:00 – 13:30, manifestarea fiind autorizată.

Protestul se derulează, ca şi cel de la Guvern de la începutul lunii februarie, sub sloganul Şcoală săracă – Ţară needucată”.

Potrivit organizatorilor, evenimentul are scopul de a ”atrage atenţia asupra faptului că salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.

Pentru a-şi face auzită vocea, sindicaliştii vorbesc inclusiv de deslanşarea grevei generale pe durate examenelor naţionale.

Citeşte şi: Educația este domeniul cel mai afectat de măsurile guvernului Bolojan. Peste 17.000 de profesori și-au pierdut locurile de muncă de la începutul mandatului premierului

La începutul lunii februarie, sindicaliştii din Educaţie au nceut strângerea de semnături pentru iniţiativa legislativă cetăţenească având drept scop intenţia de anulare a măsurilor anti-educaţie luate de Guvernul Bolojan prin Legea 141/2025, privind unele măsuri fiscal bugetare.

”Pentru luarea în discuţie a acestei iniţiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conţină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această iniţiativă să fie o reuşită, vă rugăm să vă implicaţi în campania de strângere de semnături!”, este mesajul transmis de sindicate angajaţilor din educaţie.

În cursul zilei de marţi au protestat poliiştii şi militarii, aceştia pichetând ssediul Guvernului.