La finalul anului 2025, rata inflației a urcat aproape de pragul de 10%, ajungând la 9,69% în luna decembrie. Astfel, România s-a aflat din nou printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale inflației. Potrivit unui raport al Banca Națională a României, creșterea prețurilor a fost determinată de mai mulți factori, inclusiv majorările operate de comercianți în anul precedent, peste nivelul cotei de TVA.
Economiștii explică mecanismele din spatele acestor evoluții și vin cu prognoze pentru luna aprilie, perioadă în care românii își fac cumpărăturile pentru Paște.
Raportul BNR arată că explozia inflației din 2025 a venit și din cauza faptului că anul trecut comercianții au majorat prețurile mai mult decât impactul teoretic al creșterii cotei TVA din august.
„O contribuție substanțială a provenit (…) din majorarea impozitelor indirecte în luna august 2025, al cărei impact asupra ratei inflației CORE2 ajustat este evaluat la aproximativ 1,8 puncte procentuale. În plus, acest episod a generat scumpiri mai ample şi mai generalizate decât cele corespunzătoare unei simple transferări integrale a creșterii cotei TVA în prețurile finale, reflectând inclusiv efecte de rotunjire în sus a prețurilor practicate de comercianți și o transmisie întârziată în cazul unor bunuri cu sezonalitate pronunțată a vânzărilor, precum articolele de îmbrăcăminte”, arată raportul BNR.
În același timp, datele publicate de BNR indică posibile majorări de prețuri în luna aprilie, perioadă în care presiunea asupra bugetelor familiilor este deja ridicată, pe fondul pregătirilor pentru Paște. Instituția atrage atenția că dinamica prețurilor ar putea fi influențată de eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, măsură care ar putea duce la noi scumpiri.
„Evoluția prețurilor din aprilie 2026 va fi influențată și de eliminarea plafonului aplicat adaosului comercial pentru alimentele de bază, cu impact direct asupra inflației CORE2 ajustat. Experiența anterioară din România și din alte economii europene sugerează că astfel de ajustări pot genera reacții asimetrice din partea comercianților, existând riscul unor majorări ale prețurilor care să depășească impactul strict, așa cum a fost evaluat, al măsurii, și care ar viza refacerea sau extinderea marjelor comerciale ale acestora. Un asemenea comportament ar putea amplifica temporar presiunile inflaționiste și contribui la o persistență mai mare a inflației de bază”, se arată în raportul BNR.
Economistul Adrian Negrescu a explicat motivele din spatele scumpirilor. Potrivit acestuia, mediul de afaceri din România a devenit tot mai dificil, iar diminuarea vânzărilor i-a determinat pe unii comercianți să compenseze prin majorarea prețurilor la raft.
„Creșterea prețurilor în economie este justificată nu doar prin creșterea taxelor, ci și prin condițiile de business care s-au înrăutățit semnificativ în ultima vreme. Altfel spus, căderea vânzărilor a trebuit compensată de firme printr-o creștere a prețurilor în tentativa de a scoate profitul minim pe care l-au angajat în fața acționarilor, în tentativa de a-și acoperi cheltuielile operaționale. E din ce în ce mai dificil să faci business în România, mai ales dacă ești o firmă mică, slab capitalizată și depinzi foarte mult de relația cu partenerii, cu clienții, iar blocajul financiar te afectează.
Altfel spus, din păcate, multe dintre firme au fost condamnate să crească prețurile mai mult decât efectul creșterii taxelor, special pentru a-și crea niște buffere financiare menite să le asigure supraviețuirea. E o perioadă tristă în care, din păcate, aceasta a fost o soluție de compromis”, a declarat Adrian Negrescu pentru FANATIK.
Cu toate acestea, analistul Adrian Negrescu vine și cu vești bune. Potrivit acestuia, începând cu a doua jumătate a anului 2026, „inflația se va tempera”.
El a subliniat că există o limită până la care prețurile pot fi majorate, întrucât, dacă acestea cresc excesiv, vânzările vor avea de suferit. În aceste condiții, comercianții vor fi nevoiți să identifice alte soluții pentru a-și menține afacerile profitabile.
„Altfel spus, nu mai vom mai vedea aceste creșteri majore de prețuri, măcar din prisma efectului statistic generat de prețul la energie care nu va mai fi luat în calcul cu creșterea pe care am avut-o anul trecut. Pe de altă parte, e o expresie: în business, prețurile sunt ca un elastic. Dacă tragi prea mult de el, atunci se rupe. Altfel spus, dacă scumpești prea mult, rămâi cu marfa nevândută.
Un lucru care se aplică în momentul de față din ce în ce mai mult în economie, unde asistăm la o adevărată cursă infernală în câștigarea clienților, un război al promoțiilor cum nu a mai fost în ultimii 15 ani, semn că scăderea puterii de cumpărare a determinat tot mai mulți comercianți să își reducă marjele de profit, să caute soluții pentru a vinde mai ieftin și volume cât mai mai”, a mai explicat Negrescu.