Un test sangvin creat de un cercetător român ar putea prezice riscul de sinucidere

Biomarkerii din sânge pot fi utilizaţi pentru a identifica persoanele care prezintă un risc sporit de sinucidere, afirmă autorii acestui studiu. Cercetătorii americani de la Universitatea Indiana vorbesc deja despre un controversat proiect de realizare a unui test sangvin capabil să furnizeze un avertisment util contra tentativelor suicidare, scrie Mediafax.

Savanţii americani consideră că rezultatele lor reprezintă „o dovadă de principiu” pentru implementarea testului, însă cercetătorii britanici au reacţionat cu scepticism faţă de această descoperire.

O moleculă, enzima SAT1, a fost asociată cu tendinţele suicidare la un grup de pacienţi diagnosticaţi cu tulburare bipolară, o maladie mintală caracterizată prin fluctuaţii mari ale stării de dispoziţie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alţi trei markeri au evidenţiat o asociere mai slabă. Markerii sangvini au fost descoperiţi într-un subgrup de nouă pacienţi care au prezentat o schimbare dramatică şi bruscă a stării de dispoziţie, mergând până la gânduri suicidare.

Alte articole

Electrica Furnizare vine cu o ofertă la preț fix la energie, cu asigurarea bunurilor. Care este prețul final pentru consumatorii casnici

Tragedie pe autostrada A1: O femeie care conducea un TIR încărcat cu carne a făcut infarct și a murit la volan

Un tipar similar a fost descoperit în probele sangvine recoltate de la nouă persoane care s-au sinucis.

Probe sangvine au fost recoltate şi analizate apoi de la alte două grupuri de pacienţi suferind de tulburare bipolară şi de psihoze de tipul schizofreniei.

Concentraţiile ridicate ale acestor biomarkeri au corespuns cu un număr ridicat de spitalizări după tentative de sinucidere. Asocierea a fost mai puternică în cazul pacienţilor cu tulburare bipolară decât pentru cei diagnosticaţi cu schizofrenie.

Coordonatorul acestui studiu, profesorul Alexander Niculescu, de la Universitatea Indiana, a spus: „Sinuciderea este o chestiune majoră în psihiatrie. Este o problemă majoră în domeniul civil, este o problemă majoră în domeniul militar şi nu există markeri obiectivi. Există oameni care nu recunosc că au gânduri suicidare atunci când îi întrebi asta, dar care se sinucid după aceea şi nu poţi să faci nimic în legătură cu acest lucru. Avem nevoie de modalităţi mai bune de a identifica, de a interveni şi de a împiedica aceste cazuri tragice”.

„Aceşti markeri par să fie buni pentru depistarea comportamentului suicidar la bărbaţii cu tulburare bipolară sau la bărbaţii din populaţia generală care comit tentative violente de sinucidere. Pe viitor, vrem să studiem ansamblul clinic şi sociodemografic al factorilor de risc, alături de testele noastre sangvine, pentru a creşte capacitatea noastră de a prezice acest risc”, a adăugat cercetătorul român.

Alexander Niculescu a recunoscut şi o limită a studiului său, publicat în revista Molecular Psychiatry – faptul că toţi participanţii au fost bărbaţi.

„Ar putea exista diferenţe cauzate de gen. Dorim să realizăm mai multe studii extensive, normative, la nivelul întregii populaţii”, a spus coordonatorul studiului.

În studiul lor, savanţii americani au evidenţiat o legătură între enzima SAT1 şi poliamină, o moleculă chimică implicată în apoptoză – autodistrugerea programată genetic a celulelor avariate sau dăunătoare din organism.