Problema a ajuns pe agenda tuturor actorilor relevanți, de la autorități și angajatori până la sindicate și organizații europene, în contextul în care ieșirea unor bănci majore din Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a făcut imposibilă atingerea pragului de reprezentativitate necesar pentru încheierea unui acord sectorial. În lipsa acestuia, standarde esențiale privind salariile, condițiile de muncă sau plățile compensatorii riscă să nu mai fie aplicabile la nivelul întregii industrii.
„Acordul sectorial din bankingul românesc a fost un model pentru țările din regiune și a adus beneficii reale angajaților”, a declarat Oliver Roethig, secretar regional al UNI Europa, organizație care reprezintă milioane de lucrători din întreaga Europă.
„UNI Europa și afiliații săi au relații bune cu aceste bănci în întreaga Europă. Acțiunea lor contrazice efortul nostru comun de a consolida dialogul social și negocierea colectivă. Le cerem celor trei bănci să revină la masa negocierilor pentru a proteja salariile și condițiile de muncă ale zecilor de mii de angajați din industrie”, a adăugat acesta.
Vizita lui Roethig la București a avut loc în contextul escaladării tensiunilor din sector, după ce Raiffeisen Bank, BRD, parte a grupului Société Générale, și ING au decis să părăsească federația patronală. Decizia a pus capăt acordului sectorial existent, care acoperea până acum toți angajații din industria bancară din România și stabilea o serie de drepturi minime, inclusiv un salariu minim specific sectorului, pauze de odihnă și plăți compensatorii.
Potrivit datelor prezentate în cadrul discuțiilor, cele trei bănci multinaționale reprezintă aproximativ 20% din totalul angajaților din sectorul bancar românesc. În absența acestora, CPBR nu mai depășește pragul de 35% necesar pentru a putea negocia un contract colectiv la nivel de sector, ceea ce creează un blocaj instituțional cu impact direct asupra angajaților.
„Discuțiile au avut ca scop susținerea procesului de negociere a unui nou contract colectiv de muncă în sectorul bancar, contribuind la consolidarea unui cadru de colaborare între partenerii sociali. Apreciem deschiderea pentru dialog, precum și schimbul constructiv de opinii între toți partenerii implicați. Considerăm că discuțiile au reprezentat un pas important atât în identificarea unor idei constructive privind procesul de negociere, cât și în conturarea unui cadru comun de colaborare”, a declarat după întâlnire Francisc Oscar Gal, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Sindicatele din domeniu avertizează că efectele acestei situații pot fi severe, atât pentru angajați, cât și pentru stabilitatea generală a sectorului bancar. Reprezentanții Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB) susțin că retragerea băncilor afectează direct dialogul social și drepturile câștigate de-a lungul timpului.
„Federația Sindicatelor din Asigurări și Bănci își exprimă îngrijorarea cu privire la retragerea BRD Société Générale, ING Bank și Raiffeisen din Consiliul Patronatelor Bancare din România. Această măsură afectează grav dialogul social din România, inclusiv prin faptul că peste 30.000 de angajați din sectorul bancar din România nu vor mai beneficia de drepturile obținute prin Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector. FSAB face demersuri pentru readucerea băncilor la dialog și va încerca să facă tot posibilul pentru consolidarea drepturilor angajaților din sector”, a declarat Dan Paraschiv.
La rândul său, Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF) subliniază că menținerea unui cadru solid de negociere colectivă este esențială într-un moment de transformări accelerate în industrie, generate de digitalizare și restructurări.
„Această întâlnire este un semnal clar că dialogul social la nivel de sector trebuie consolidat și tratat ca un pilon esențial al stabilității în industria bancară. Într-un moment în care sectorul bancar trece prin transformări rapide generate de digitalizare, restructurare și presiuni pe piața muncii, este responsabilitatea noastră comună să construim un cadru corect și predictibil pentru angajați.
FSIF susține ferm consolidarea negocierii colective și implicarea reală a partenerilor sociali în deciziile privind viitorul sectorului. Sprijinul UNI Europa confirmă că aceste obiective nu sunt doar o prioritate națională, ci fac parte dintr-un efort european mai amplu de protejare a drepturilor lucrătorilor și de consolidare a dialogului social”, a spus Adela Bădescu.
Criza actuală a fost anticipată încă din 9 martie, când UNI Europa și afiliații săi din România au avertizat asupra escaladării tensiunilor, calificând decizia băncilor drept un „atac grav și inacceptabil” asupra negocierii colective la nivel de sector. Sindicatele au atras atenția că, în lipsa unui acord, dialogul social riscă să fie blocat, iar mii de angajați să rămână fără protecție contractuală.
Ulterior, situația a fost discutată și la nivel european, în cadrul Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), care a adoptat o poziție oficială privind evoluțiile din România. În paralel, organizațiile sindicale au solicitat implicarea autorităților naționale și a instituțiilor europene, inclusiv Banca Națională a României și Banca Centrală Europeană, pentru a susține reluarea dialogului social.