Toți proprietarii de apartamente la bloc sunt obligați să plătească. Legea te face dator chiar dacă nu locuiești acolo

Toți proprietarii de apartamente la bloc sunt obligați să plătească cotă de întreținere. Această cotă generează obligații financiare pentru întreținerea, repararea sau modernizarea acestor elemente comune, indiferent dacă proprietarul locuiește sau nu în imobil, a explicat avocatul Gelu Pușcaș într-o postare pe Facebook.

Avocatul explică faptul că și atunci când apartamentul este nelocuit, proprietarul este obligat să contribuie la cheltuieli precum reparațiile liftului, lucrările la acoperiș sau terasă, intervențiile la instalațiile comune, precum și la plata salariilor pentru personalul asociației, inclusiv administrator, președinte sau cenzor.

În situaţia în care proprietarul nu locuiește în apartament, nu are obligația de plăti cheltuielile legate de energie electrică, gaze, salubritate sau vidanjare.

Citește și: Amendă de până la 3.000 de lei pentru românii de la bloc care au centrală. Greșeala care îi poate costa scump

Alte articole

Ce rol au asociațiile de proprietari în disputele dintre coproprietari. Legea de care trebuie să țină cont toți cei care locuiesc la bloc

Românii care locuiesc la bloc sunt obligați să plătească acești bani. Este regulă pentru toată lumea

”CE AM DE ACHITAT ÎN LISTA DE PLATĂ DACĂ NU LOCUIESC? 0 PERSOANE = 0 OBLIGAȚII DE PLATĂ?

I. Motivarea pe înțelesul tuturor
În ipoteza în care în apartament nu locuiește nimeni și proprietarul are zero la numărul de persoane prezente, nu înseamnă că nu are de plată sume de bani. Lipsa numărului de persoane, la persoane prezente în lista de plată, nu echivalează/nu înseamnă că proprietarul nu are de suportat sume aferente proprietății pe care o deține.

Explicația este aceea că, proprietatea deținută are și o cotă/fracție/procent din părțile comune ale blocului. Fiecare proprietar, în actul de deținere al apartamentului, are evidențiată/menționată și o cotă parte indiviză din părțile comune ale blocului. Cu alte cuvinte, deține astfel și o cotă ideală din casa scării, terasă, ascensor, fațada blocului etc.

Un proprietar chiar dacă este plecat din țară sau este în altă localitate și apartamentul este nelocuit, va avea de suportat tot ceea ce reprezintă cheltuieli care vizează întreținerea, repararea sau investițiile la partea comună.

Va avea de suportat reparația la lift chiar dacă nu folosește acel lift; va avea de suportat reparația la terasă sau acoperiș chiar dacă are apartamentul la parter și este nelocuit; are de suportat reparația la țeava de pe coloana de 2 camere de la scara 1 chiar dacă apartamentul nelocuit al proprietarului este la scara 2 pe coloana de 3 camere; va avea de suportat salariile/remunerațiile (președinte, administrator, cenzor); va avea de suportat inclusiv apa, în situația în care la nivelul adunării generale s-a hotărât repartizarea diferențelor la cota indiviză sau s-a hotărât ca o cantitate de apă necesară spălării pubelelor și/sau scării să fie repartizată pe cotă, etc.

Tot ceea ce ține de partea comună, se va regăsi în lista de plată și în dreptul proprietarului al cărui apartament este nelocuit. Tot ceea ce se regăsește în lista de plată ca și obligație de plată, este enumerat în art. 85 din Legea 196/2018 redat mai jos în acest material.

Pentru a fi mai uşor de înţeles, menţionez că în situaţia în care NU locuiţi în apartament, NU AVEŢI de plată următoarele costuri:
a) energie electrică;
b) gaze;
c) salubritate:
d) vidanjare.

Citește și: Taxa lunară pe care trebuie să o plătească toţi cei care locuiesc la bloc. Cu cât a crescut în 2026

II. Motivarea mai aprofundată
Lipsa locuirii unui imobil apartament nu echivalează cu lipsa obligației de plată a proprietarului pentru transpunerea în lista de plată a obligațiilor rezultate din proprietatea comună deținută.
Obligația de plată aferentă părților comune își are izvorul în Codul Civil, prevederi reluate de legiuitor în Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.
Cota parte indiviză deținută din proprietatea comună generează obligația de plată a proprietarului. Cota partea indiviză din proprietatea comună este într-o strânsă legatură cu proprietatea privată/exclusivă deținută. O suprafață mare a proprietății exclusive va determina o cotă parte indiviză mai mare din părțile comune, adică o obligație de plată mai împovărătoare pentru proprietar.
Lipsa folosinței părților comune nu determină excluderea de la obligația de plată. Asociația de proprietari are obligația de a întreține tot ceea ce reprezintă parte comună. Chiar dacă nu există constituită o asociație de proprietari, având în vedere prevederile Codului Civil, fiecare proprietar este răspunzător, în limita cotei deținută, să participe cu suma care îi revine pentru întreținere și repararea părților comune.
Pentru a înțelege cei interesați și mai bine ce cheltuieli au de plată, pentru un apartament nelocuit, fac trimitere la prevederile art. 85 din Legea 196/2018:
Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociației cu privire la proprietatea comună, cu privire la:
– fondul sau fondurile pentru lucrări de întreținere, service, reparații și, după caz, de consolidare, reabilitare, eficiență energetică, modernizare la părțile de construcții și instalații aflate în/și pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcției și în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuție și coloanele instalațiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; echipamente de echilibrare hidraulică a instalațiilor; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; interfonul – partea de instalație de pe proprietatea comună; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deșeurilor menajere; structura de rezistență; fațadele; acoperișul și altele asemenea, conform prevederilor din acordul de asociere;
– personalul angajat sau contractat al asociației: salarii sau remunerații pentru administrator, contabil, instalator, electrician, portar, îngrijitor, personalul care asigură curățenia etc.;
– indemnizații acordate membrilor asociației de proprietari ori persoanelor alese: președintele, membrii comitetului executiv și cenzorului/comisiei de cenzori;
– prime;
– credite bancare;
– contracte sau polițe de asigurări;
– cheltuieli cu produse și accesorii pentru curățenie, alte servicii administrative către proprietatea comună”, a scris avocatul Gelu Pușcaș într-o postare pe Facebook.