Jale în mediul privat! Peste 1.000 de firme au intrat în insolvență în primele luni ale anului. Ce domenii suferă cel mai mult

Mediul privat din România se diluează și suferă. În perioada ianuarie-februarie 2026, peste 1.000 de firme au intrat în insolvență, creșterea fiind semnificativă – 13,17 la sută – față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele ONRC.

Este vorba, mai precis, despre 1.091 de societăți comerciale și persoane fizice autorizate. Anul trecut, în perioada ianuarie-februarie, au intrat în insolvență 964 de firme.

Cele mai multe insolvențe, 222, s-au înregistrat în București, numărul fiind, e drept, în scădere cu 8,64 la sută față de ianuarie-februarie 2025.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe următoarele locuri se află județele Cluj, cu 71 de cazuri (plus 18,33 la sută față de ianuarie-februarie 2025), Bihor cu 64 (minus 12,33 la sută) și Timiș cu 40 (plus 2,56 la sută).

Alte articole

Nazare, după întâlnirea cu reprezentanții mediului de afaceri: ”Nu putem construi o economie competitivă pe deficite permanente, datorii tot mai mari și decizii fiscale imprevizibile”

Tribunalul București a respins cererea de insolvență făcută de AnimaWings. Ce se întâmplă cu solicitările creditorilor

Creșteri semnificative au fost înregistrate în Maramureș și Arad (ambele cu aproape 90 la sută), dar și în Buzău și Prahova.

Cele mai puține insolvențe s-au înregistrat, tot în perioada ianuarie-fenruarie 2026, în Caraș-Severin, Covasna și Alba.

La nivelul lunii februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe în Capitală, după care vin județele Bihor și Maramureș.

Citește și Anunţ pentru cei care preferă banii în bancă și pe card. Întreaga populație a fost avertizată: Numerar pentru 7 zile

Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor, 185 de cazuri. Urmează construcțiile, cu 166 de insolvențe, industria prelucrătoare cu 97 și transportul și depozitarea cu 84.

Deși aceste sectoare rămân cele mai afectate, toate au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.

Creșterea numărului de insolvențe vine într-un context în care legislația a fost modificată prin Legea nr. 239/2025, parte a pachetului de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice, adoptat la finalul anului trecut.

Modificările au fost gândite după ani în care procedura insolvenței a fost folosită, în unele cazuri, pentru a evita plata datoriilor, iar unele procese au durat chiar și peste 10 ani.

Potrivit avocatei Dana Bușcu, noile reguli vizează atât debitorii, cât și creditorii și practicienii în insolvență. ”Modificările au la bază patru piloni importanţi […] reducerea duratei procedurilor de insolvenţă, consolidarea regimului răspunderii administratorilor, creşterea gradului de recuperare a creanţelor şi prevenirea practicilor de deturnare a procedurii”, a declarat Bușcu, potrivit economica.net.

În practică, legea introduce verificări periodice ale situației debitorului și permite trecerea mai rapidă la faliment atunci când reorganizarea nu mai este viabilă. De asemenea, sunt stabilite termene mai clare pentru valorificarea activelor, pentru a evita blocarea procedurilor.

O altă schimbare importantă se referă la extinderea răspunderii pentru intrarea în insolvență, inclusiv către persoanele care controlează în fapt companiile.

”Acţiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci şi acele persoane care controlează, în fapt, deciziile financiare şi operaţionale ale debitorului”, a explicat avocata.

Noile prevederi introduc și reguli mai stricte privind relațiile cu persoanele afiliate și vânzarea activelor, pentru a preveni transferurile către firme din același grup de interese, practici care în trecut au fost folosite pentru a evita plata datoriilor.

Citește și Estimările managerilor: Preţurile vor crește accentuat până în luna mai. INS: Consumul s-a prăbuşit dramatic