Aproximativ 400 de mineri din Vâlcea urmează să fie disponibilizaţi ca urmare a închiderii, pe 31 august anul acesta, a activităţii de producţie la CET Govora şi implicit a minelor de cărbune de la Alunu şi Berbeşti, potrivit conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Vâlcea.
Autorităţile judeţene au precizat că mulţi dintre ei vor ieşi însă la pensie, iar pentru ceilalţi se caută soluţii pentru a fi reangajaţi, la sfârşitul săptămânii trecute având loc chiar şi o întâlnire cu reprezentanţii salariaţilor din societate pe această temă, după ce activitatea în cariera de la Alunu a fost oprită, scrie Agerpres.
„Ne-am întâlnit cu dumnealor vineri, cu reprezentanţii dumnealor. Se face în acest moment, deci până vinerea aceasta, dumnealor fac o situaţie cu cei care ies la pensie şi cazurile deosebite dintre angajaţi. În total CET, sunt cam 260 de persone ce vor ieşi la pensie. Cei din Termoficare rămân, pentru că CET-ul îşi păstrează licenţa de operator distribuţie şi transport până în martie anul viitor. În total, pe CET, în jur de 400 de oameni, pe ambele cariere, vor fi disponibilizaţi. (…) Procesul e următorul: după disponibilizări şi după închiderea minelor, există un plan de închidere pentru care CET a constituit de-a lungul vremii fondul suficient şi necesar. Urmează, nu aş putea să spun un termen, o procedură de licitaţie pentru încredinţarea către societăţi de profil a închiderii minelor. Procesul de închidere efectiv, deci după atribuire, se desfăşoară cam trei – patru ani. Vineri, după întâlnirea cu dumnealor, am comunicat cu ANAF-ul dacă în caietul de sarcini pot introduce condiţie şi nu este restrictivă, adică să nu respingă ANAF-ul, angajarea oamenilor ce vor fi disponibilizaţi. Şi mi s-a răspuns nu că este o condiţie restrictivă, este o condiţie care poate fi şi este apreciată ca utilă”, a declarat marţi administratorul judeţului Vâlcea, Adrian Mihăilă, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, a adăugat că încearcă să le găsească de lucru oamenilor la firmele de pe platforma industrială din Râmnicu Vâlcea, dar că nu există un plan de reconversie profesională a acestora.
„Ştiţi ce fac eu acum? Eu vorbesc cu companii care au nevoie de lăcătuşi, electricieni, frezori, tâmplari, sudori… Dar ştiţi că unii nu vor să plece? Că în privat e nasol, se cam munceşte. Şi sunt la poarta CET-ului firme care vor să îi ia, să-i angajeze. La CET se mai şi stă, pentru cei care fac pe deştepţi cu mine să-mi explice cum e cu nişte lucruri. Cu planurile de reconversie…? Tata a fost maistru, Dumnezeu să-l ierte. Ce să-i mai fac eu lu’ tata la 50 de ani, maistru constructor? Să-l reconversez în ce? Nu! Trebuie să întreb pe Popescu, pe Ionescu, pe Georgescu: ‘ai nevoie de un maistru, ai nevoie de un electrician?’ Şi asta fac eu şi îmi spun firme de pe platformă ‘daţi-ne lăcătuşi, daţi-ne electromecanici, daţi-ne specialişti în aparate de măsură şi control’ … Cer să-i angajeze. Cu asta mă ocup eu. Asta cu reconversia profesională, întrebaţi-i pe oamenii ăia de pe la Bucureşti”, a afirmat preşedintele CJ Vâlcea.
El a precizat că „sunt angajatori care se interesează de peste 200 de oameni, pentru a-i prelua” şi a dat asigurări că sunt fondurile necesare închiderii acestor mine.
„Din păcate – şi de asta nu sunt eu vinovat sau dumneavoastră – după Revoluţie mineritul s-a tot închis şi, într-un final, procesul ăsta de închidere a minelor mai durează încă trei, patru ani. Dar ce trebuie să ştiţi, iarăşi, este că am fost serioşi şi avem bani în cont pentru treaba asta. Amintiţi-vă ce s-a întâmplat la Măldăreşti cu groapa (de gunoi, n.r.), că ăla nu avea banii pentru închiderea gropii. Noi îi avem. În trei, patru ani de zile vor rămâne foarte puţini care să spună că nu au loc de muncă, pentru că nici nu mai sunt foarte mulţi angajaţi în acest proces, pentru că sunt loturi de cărbune unde 30% sau 40% e pământ, nu cărbune. Vor rămâne în activitatea de închidere foarte mulţi oameni, iar în trei-patru ani de zile – iarăşi pensie şi aşa mai departe, pentru că ştiţi că au grupe – vor rămâne puţini care să spună ‘domn’e, am fost lăsaţi fără loc de muncă’. Numai cine nu vrea. E o situaţie foarte complicată, dar, repet, cum mă pot opune eu, ăsta de la Vâlcea, Uniunii Europene, Consiliului Europei, Guvernului României şi aşa mai departe? Nu mă pot opune. Eu caut soluţii, întreb – aveţi, fraţilor, nevoie de ingineri, aveţi nevoie în construcţii , în orice…„, a mai declarat Rădulescu.
Consiliul Judeţean Vâlcea este unicul acţionar al CET Govora, care a preluat în urmă cu 12 ani cele două exploatări miniere de lignit de la Berbeşti şi Alunu, aflate anterior în subordinea societăţii Complexul Energetic Oltenia (CEO).
Numărul de salariaţi a fost redus cu 1.070 persoane după externalizarea Carierei Berbeşti, şi alţi 1.945 de salariaţi au părăsit compania în urma restructurării din luna iunie.
„Salariaţii disponibilizaţi ca urmare a programului de restructurare beneficiază de plăţi compensatorii, reprezentând două până la şase salarii medii brute realizate la nivel de companie”, a transmis CE Oltenia, la solicitarea Mediafax.
Reprezentanţii producătorului de energie au precizat că pentru acest an nu sunt previzionate alte reduceri de personal.
„Reducerea cheltuielilor cu personalul va contribui la creşterea rentabilităţii şi eficienţei economice a companiei. Redimensionarea forţei de muncă în funcţie de volumul producţiei va duce la creşterea productivităţii muncii”, conform companiei.
Concedieri masive înainte de Paște. Protest în fața Complexului Energetic Oltenia
Oficialii complexului energetic spun că acţiunile privind creşterea performanţei operaţionale şi financiare au fost impuse de mediul economic actual, în care producătorii de energie regenerabilă au influenţat reducerea preţurilor de vânzare pe piaţa internă, ca urmare a facilităţilor de care beneficiază conform legislaţiei.
Producătorii de energie regenerabilă „nu sunt interesaţi decât de obţinerea certificatelor verzi – fapt ce determină, în schimb, creşterea preţului final la consumator”, apreciază conducerea companiei de stat.
Măsurile companiei au fost impuse şi de existenţa unui dezechilibru major între capacitatea de producţie a CE Oltenia şi volumul vânzărilor de energie pe bază de cărbune din piaţă, precum şi de cheltuielile cu achiziţionarea certificatelor de dioxid de carbon, din cauza majorării preţului acestora şi cantităţii necesare, ca urmare a eliminării cotelor gratuite alocate, conform Directivelor Europene.
„Supracapacitatea de producţie din zona energetică, cât şi din zona minieră are drept consecinţă un număr de personal excedentar care necesită resurse financiare mari cu pondere semnificativă în totalul cheltuielilor operaţionale”, precizează sursa citată.