Val de reacții dure după ce România a pierdut procesul de 600 de milioane de euro cu Pfizer. Sorin Grindeanu dă vina pe foștii miniștri Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, AUR şi Vlad Voiculescu îl acuză pe fostul premier Florin Cîțu

UPDATE: Vlad Voiculescu îl contrazice pe Rogobete şi dă vina pe fostul premier PNL: Dacă ar fi fost ministru atunci, decizia tot la Cîțu ar fi fost

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reacționat după conferința de presă a actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema procesului pierdut de România cu Pfizer.

„A spus că în Mai 2021 când Florin Cîțu a decis în ședință de guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost și românii deja nu se mai vaccinau. E pur și simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”, a scris pe Facebook Vlad Voiculescu.

În opinia lui, rata de vaccinare a scăzut mult „odată cu anunțul președintelui Iohanis cum că ar fi învins pandemia și urmează marea relaxare”.

Alte articole

Ilie Bolojan, prima reacție după sentința în cazul Pfizer prin care România trebuie să plătească aproape 3,5 miliarde de lei: „Trebuie să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor”

Ioana Mihăilă aşteaptă posibile modificări ale deciziilor judiciare în cazul vaccinurilor Pfizer. „Toate statele au acceptat intrarea în contract”

Alocarea dozelor, în funcție de populație
„A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel. Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăilă, decizia tot la Florin Cîțu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat și a mea când în ședințele de guvern din 10 și 18 martie l-am întrebat pe Superman cum a luat deciziile și de ce Ministerul Sănătății află abia după semnarea contractului de achiziția de vaccinuri”, mai scrie Voiculescu.

El mai adaugă că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație și că niciun stat membru al UE nu a refuzat acel contract.

„România a avut trei probleme mari”
Fostul ministru spune că România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate și că a comandat (mult) sub media europeană.

El adaugă că România a avut trei probleme mari:

„-campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiță – acum șef spital SRI) sub bagheta domnului Cîțu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%)
– domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer și nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu știm decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă și România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns și nu sunt acum în procese cu Pfizer.
– nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura țară din UE care nu mai pune la dispoziție vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid”.

Eșecul campaniei de vaccinare
El susține că eșecul campaniei de vaccinare nu costă România doar bani și amintește de luna octombrie 2021: „cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 și un exces de decese de 22.980 față de media anilor 2011-2019, în luna octombrie”. Majoritatea celor decedați și internați în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate, adaugă fostul ministru.

„Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”, a spus miercuri seara, într-o conferință de presă, Alexandru Rogobete.

După ce România a pierdut procesul deschis de Pfizer în Belgia, fiind vorba de o decizie în primă instanță care obligă România să achite 600 de milioane de euro companiei farmaceutice, au existat mai multe reacții dure în spațiul public.

Sorin Grindeanu îi acuză pe foștii miniștri ai sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost întrebat ce părere are despre această decizie, precizând că „lucrurile nu trebuie să treacă în acest mod fără să răspundă cineva”.

El consideră că vinovații sunt Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, foști miniștri ai Sănătății în guvernul condus de Florin Cîțu în timpul pandemiei de Covid-19.

Citește și : România a pierdut procesul cu Pfizer și este obligată să plătească aproximativ 600.000.000€. Trebuie să preia inclusiv toate dozele rămase, să plătească dobânzi și cheltuieli de judecată

„Dintr-un foc, se pierd acești bani. Eu o să vorbesc cu colegii mei, mi se pare ca nu putem să-l lăsăm să treacă așa pe lângă noi. Sunt foarte mulți bani.

Când cumperi vaccinuri pentru o populație de 3-4 ori mai mare decât populația României, cineva trebuie să plătească. Şi-mi vine în minte un nume: Vlad Voiculescu.

Cred că Vlad Voiculescu şi doamna Mihăilă trebuie să plătească. Eu cred ca sunt vinovați”, a transmis Sorin Grindeanu.

Vlad Voiculescu dă vina pe Alexandru Rafila și Nicolae Ciucă

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, demis de premierul Florin Cîțu în aprilie 2021 după săptămâni de tensiune în coaliția de guvernare de la acea vreme, și-a prezentat partea de adevăr într-o postare pe Facebook.

„În 2023, România s-a aliniat cu Ungaria lui Orbán și cu Polonia extremei drepte. Acum plătește câteva sute de milioane de euro în plus și cca. 150.000 de euro dobânzi pe zi pentru această decizie.

Când Comisia Europeană și Pfizer au oferit tuturor statelor membre o cale de ieșire negociată din contractele de vaccinuri COVID-19, re-eșalonare, reducere de volum, flexibilizare, douăzeci și patru de țări au acceptat. Trei au refuzat: Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia condusă atunci de extrema dreaptă, și România, unde domnii Rafila și Ciucă au respins orice negociere fără să ofere măcar un răspuns propunerii Pfizer.

Aceasta este compania în care s-a plasat România în 2023. Acum vine nota de plată.

O instanță din Bruxelles a obligat recent statul român să preia aproape 29 de milioane de doze de vaccin și să plătească 564.341.953,50 euro plus dobânzi. Decizia nu este definitivă – dar era previzibilă, și slăbește și mai mult poziția României în procesul care continuă. Dobânda conform legii belgiene este de 8–12% anual. Fiecare an de întârziere costă între 50 și 60 de milioane de euro. Din 2023 și până azi: aproximativ 3 ani. La un calcul simplu, dobânda depășește 150.000 de euro pe zi.

Și, ca să fie tabloul complet: România este singura țară din UE în care nu te poți vaccina anti-COVID nici dacă vrei – de la mijlocul lui 2024 încoace. În toate celelalte state membre vaccinul e gratuit și disponibil.”, transmite Vlad Voiculescu.

Acesta explică de ce s-a ajuns la această situație în postarea pe care a publicat-o pe Facebook.

Ioana Mihăilă, ministru al Sănătății în pandemie, susține că nu a greșit

Ioana Mihăilă a explicat că România nu şi-a respectat contractul şi decizia pronunţată de o instanţă din Belgia este o consecinţă a acestui lucru. Pe de altă parte, explică fostul ministru, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a estimat Uniunea Europeană în momentul în care a semnat contractul cu Pfizer.

„România nu şi-a respectat contractul, nu a acceptat renegocierile care i-au fost propuse, motiv pentru care asta este o primă consecinţă, pe de o parte. Pe de altă parte, situaţia într-adevăr a fost altfel decât ce a previzionat în momentul în care Uniunea Europeană a semnat contractul cu Pfizer. Aşa că, fără să fiu în deplină cunoştinţă de cauză a dosarului, mă aştept ca ulterior să mai fie modificări în deciziile judecătoreşti. Dar, din nou, asta este doar o părere proprie, personală, făra argumente legale”, a declarat, miercuri, pentru News.ro, Ioana Mihăilă, fostă ministră a Sănătăţii, referindu-se la faptul că România a pierdut în primă instanţă procesul cu Pfizer.

Fosta ministră a reamintit că, la începutul lunii mai 2021, a fost o negociere între Comisia Europeană şi furnizorul Pfizer.

„Este vorba de contractul pentru furnizarea de vaccinuri aferente anilor 2022-2023, în situaţia în care vaccinurile pentru care erau deja asemnate contracte aveau termen de valabilitate depăşit şi de livrare depăştit (…) Contractul a fost negociat de către Comisia Europeană. Statele aveau voie să accepte sau să refuze intrarea în contract. Numărul de doze nu a fost un termen de negociere”, a mai declarat aceasta.

Ioana Mihăilă a precizat că dozele au fost stabilite în concordanţă cu populaţia fiecărui stat membru în parte, „indiferent de vârstă sau de indicaţia sau nu a vaccinării”.

Mihăilă a explicat că „în momentul acela, toate statele membre ale Uniunii Europene, fie că era Ungaria, fie ca era Bulgaria, fie ca era Polonia, au acceptat intrarea în contract, nimeni nu a făcut poziţie separată”.

„Deci, toate statele au acceptat intrare în contract, era vorba de 2022-2023, cu nişte termene contractuale actualizate faţă de contractele vechi, în sensul că Pfizer se obliga să adapteze noile vaccinuri la tulpine noi, care apăreau, cu împachetare individuală, astfel încât nu mai exista şansa de risipă şi dozele nu erau negociabile.

Statul român nu a trimis un număr de doze pe care să le justifice, ci Comisia Europeană a împărţit numărul de doze de vaccin din contract la fiecare ţară în funcţie de populaţia fiecărui stat membru. Cred că decizia pe care am luat-o în momentul acela a fost bine argumentată şi justificată. Vă amintesc că era mai 2021, într-o perioadă în care era coadă la vaccinare, erau 100.000 de doze de vaccin Pfizer administrate pe zi, erau raportate infecţii, inclusiv în România, cu noua tulpină, care s-a şi dovedit a fi cea mai virulentă şi e vorba de tulpina Delta”, a adăugat fostul ministru al Sănătăţii.

Mihăilă apreciază că „nu era momentul ca România, în vârf pandemic, să refuze semnarea unui contract cu furnizorul vaccinului celui mai solicitat din acel moment”.

AUR cere anchetarea fostului premier Florin Cîțu

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cere miercuri anchetarea celor vinovați, în frunte cu fostul premier Florin Cîțu, după ce România a pierdut procesul cu Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro.

AUR arată într-un comunicat de miercuri că a atras atenția încă din timpul pandemiei că deciziile luate atunci au fost netransparente, disproporționate și complet rupte de interesul real al românilor.

„Astăzi, factura acelor decizii ajunge direct la cetățeni. România este pusă în situația absurdă de a plăti pentru milioane de doze care nu au fost folosite, în timp ce bugetul este deja sufocat, iar românii sunt împovărați cu taxe tot mai mari și cu o scădere constantă a nivelului de trai. Vorbind concret, suma estimată – în jur de 3 miliarde de lei – ar fi permis măsuri reale pentru români: indexarea tuturor pensiilor cu 2%, scutirea de la plata CASS pentru mame, veteran de război și foști deținuți politici sau reîntregirea burselor pentru elevi”, se spune în comunicat.

AUR arată că responsabilii politici ai acestor achiziții există și au nume: „Vorbim despre decizii asumate la nivel guvernamental de către fostul premier Florin Cîțu, susținute de miniștri precum Vlad Voiculescu și girate de întregul mecanism de conducere din perioada pandemiei, inclusiv de structurile coordonate de Raed Arafat. În același timp, aceste decizii s-au înscris într-o logică impusă la nivel european, sub coordonarea Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, care poartă o responsabilitate egală pentru acest dezastru”.

AUR transmite că „această notă de plată va fi acoperită, cel mai probabil, din noi împrumuturi. Iar împrumuturile de astăzi sunt taxele de mâine”.

Partidul condus de George Simion cere anchete.

„Nu este normal ca românii să plătească pentru decizii politice greșite, luate fără măsură și fără responsabilitate. Cei care au semnat, au aprobat și au susținut aceste contracte trebuie să răspundă public pentru consecințe. Solicităm anchetarea penală a tuturor celor responsabili, în frunte cu fostul premier Florin Cîțu și miniștrii responsabili”.

Ministrul Justiției susține că România poate face recurs

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri seară că România poate face recurs la decizia de instanței din Belgia.

„Există cale de atac, această hotărâre are caracter executoriu, ea poate fi pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a declarat Marinescu, care a precizat că nu Ministerul Justiției s-a ocupat de acest proces, ci cel al Sănătății.

„Nu aș vrea să comentez asupra unor proceduri judiciare în desfășurare. O hotărâre executorie, în măsura în care creditorul solicită executarea, are instrumente. Refuzul executării se pot traduce în împovărarea debitorului (…) Decizia va fi la nivel guvernamental, nu vreau să speculez”, a mai spus Radu Marinescu.

Context

Este vorba de o decizie în primă instanță care obligă România să achite 600 de milioane de euro companiei farmaceutice Pfizer.

Suma reprezintă echivalentul a 28 de milioane de doze de vaccin, pe care țara noastră a refuzat să le mai plătească începând cu anul 2023.

Potrivit instanței belgiene, nu au fost descoperite lacune cu privire la modalitatea în care compania Pfizer a obținut contractul de livrări de vaccinuri COVID-19.

„Se observă că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului de cumpărare și că România nu a reușit să demonstreze că acordul – în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze – a reprezentat un abuz de putere dominantă a Pfizer”, potrivit instanței belgiene.

Judecătorii belgieni au mai subliniat că scăderea ratei de infectare cu COVID-19 de la acel moment, adică din 2023, nu reprezintă „circumstanțe care să justifice anularea sau modificarea obligațiilor contractuale ale României cu privire la Pfizer”.

În anul 2023, când pandemia de COVID-19 în România și Uniunea Europeană se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 și până în anul 2026, după cum arăta Context.ro în 2024.

Guvernul României, reprezentat în 2023 de ministrul Sănătății Alexandru Rafila, a refuzat să semneze acest amendament, astfel că a rămas cu prevederile stabilite în contractul inițial din 2021 (semnat de fosta ministră USR, Ioana Mihăilă), care obliga țara noastră să cumpere 32 de milioane de doze de vaccin până în iunie 2023.

„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță, potrivit publicației citate.

Ministerul Sănătății a subliniat în 2023 că a refuzat să semneze amendamentul din cauza „condițiilor propuse”, anume plata compensatorie a dozelor de vaccin, fără să ofere detalii despre costurile pe care acea plată le presupunea. Guvernul ceruse pe 27 iunie 2023 ca Pfizer să amâne livrarea de vaccinuri „pentru o perioadă nespecificată”.

„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, mai arată compania farmaceutică Pfizer în plângerea obținută de Context.ro în 2024.

Citește și : CEO-ul Pfizer: „După ce am salvat lumea de COVID, vreau să o salvăm de cancer. Vom avea un antidot”

Pfizer mai sublinia că a cerut Guvernului să participe la o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a nu ajunge în instanță, însă la această solicitare Executivul „nu a răspuns niciodată”.

În cererea de chemare în judecată, compania farmaceutică a cerut României să respecte contractul și să achite, pe lângă valoarea dozelor de vaccin, „o dobândă la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”. Cheltuielile de judecată erau stabilite la 22.500 de euro.