Calendar ortodox 7 aprilie 2026. Marţi, calendarul creștin-ortodox îi prăznuiește pe Sfântul Mucenic Caliopie și pe Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei. Acești sfinți sunt cunoscuți pentru credința lor puternică și martiriul suferit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor.
Ortodoxe
Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei
Greco-catolice
Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie
Romano-catolice
Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
Sfântul Mucenic Caliopie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 7 aprilie. Sfântul Caliopie s-a născut în Perga Pamfiliei (sudul Asiei Mici), tatăl său avea rang senatorial și a murit înainte de nașterea unicului său fiu.
În timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, s-a aflat despre tânărul Caliopie că este creștin. Mama sa, fericita Teoclia, a dat atunci fiului său aur mult, haine și slugi și l-a trimis cu corabia într-un alt ținut ca să scape de judecata păgână.
Ajuns în Pompeiopolis, Caliopie a refuzat să ia parte la o sărbătoare în cinstea zeilor. A fost dus la comandantul cetății, Maximus, și a mărturisit înaintea acestuia că este creștin. Pentru faptul că a rămas credincios lui Hristos, a fost supus la chinuri fără de măsură.
Trupul său sfârtecat oferea o jalnică priveliște tuturor celor ce priveau. Oamenii au strigat atunci, zicând: ‘ ‘O, judecată nedreaptă! O, ce tânăr și cum se pierde!’ Și a zis ighemonul către Sfântul Caliopie: ‘Oare nu ți-am spus că tinerețile tale te fac îndrăzneț și mai grele munci îți mijlocesc ție?’ Răspuns-a Sfântul: ‘Câine fără de rușine, ți se pare că m-am înfricoșat de muncile tale?’ Zis-a ighemonul: ‘Ticălosule, mă ocărăști ca să te pierd mai degrabă; dar nu va fi astfel. Deci apropie-te și jertfește zeilor ca să scapi de cele mai multe și mai cumplite munci’ ‘. (Viețile Sfinților)
Sfântul mucenic a zis: ‘Nădăjduiesc spre Hristosul meu că nu-mi voi păta curata mărturisire a lui Dumnezeu, Care este întru mine. Trupul meu stă înaintea ta, deci muncește-l precum voiești, având să-ți iei răsplata de la Dumnezeu în ziua înfricoșatei judecăți; căci cu ce măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura ție’ ‘. (Viețile Sfinților)
Teoclia, fericita lui maică, aflând despre pătimirea pentru Hristos a Sfântului Caliopie, fiul ei cel unul născut, a scris îndată așezământ desăvârșit pentru casa sa și pentru toate averile. A dăruit libertate robilor și roabelor sale, în număr de două sute și cincizeci, și cât aur și argint avea, ca și îmbrăcăminte de mult preț, pe toate le-a împărțit săracilor, iar pe celelalte moșii și averi, adică țarine și vii le-a dăruit Sfintei Biserici.
Apoi, lăsându-și patria sa, s-a dus în Cilicia la fiul său cel ce pătimea pentru Hristos. Și, dând străjilor temniței aur, a intrat în cea mai dinăuntru temniță și văzând pe fiul său în lanțuri, i s-a închinat lui și îi ștergea rănile. Iar Sfântul Caliopie fiind legat cu fiare și cu tot trupul istovit de multe răni, nu putea să se scoale înaintea maicei sale și a zis: ‘ ‘Bine ai venit, maica mea, mărturisitoarea patimilor lui Hristos’. Iar ea, văzând trupul fiului zdrobit cu răni, grăia către dânsul: ‘Fericită sunt eu și bine cuvântat este rodul pântecelui meu, de vreme ce te-am pus ca Ana pe Samuil, ca un vas sfânt înaintea lui Dumnezeu și ca Sara pe Isaac te-am adus lui Dumnezeu jertfă bineprimită’ ‘. (Viețile Sfinților)
Sfântul Caliopie a fost osândit la moartea pe cruce.
‘Și era ziua aceea Joia cea mare, în care se săvârșește aducerea aminte de Cina Sfintelor Taine ale lui Hristos. Și văzând Sfânta Teoclia pe fiul său dus la locul de răstignire, a dat ostașilor cinci galbeni, rugându-i să nu răstignească pe Sfântul Caliopie ca pe Hristos, ci cu capul în jos. Iar aceasta a făcut-o din smerenie, socotind a fi nevrednic ca fiul ei să fie asemenea cu Hristos, Domnul său, prin răstignire’. (Viețile Sfinților)
‘Deci, a fost răstignit Sfântul Caliopie cu capul în jos pentru Hristos, în ziua Cinei celei mântuitoare, iar în Vinerea cea mare a Patimilor lui Hristos, în ceasul al treilea din zi și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu’. (Viețile Sfinților)
Când a fost coborât de pe cruce trupul neînsuflețit al Sfântului Caliopie, mama sa a căzut îmbrățișându-l și a murit.
* Sfântul Ierarh Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei, a trăit în timpul tulburărilor iconoclaste, care au marcat Biserica în secolul al VIII-lea și începutul celui de-al IX-lea. A fost martor al ultimului Sinod Ecumenic, Sinodul VII de la Niceea, din anul 787, care a condamnat iconoclasmul ca erezie și a restabilit cultul sfintelor icoane.
A fost hirotonit episcop al cetății Mitilene de pe insula Lesbos, unde a slujit vreme îndelungată, dar odată cu venirea pe tronul imperial a lui Leon (813-820), prigonitor al iconodulilor (cinstitorilor de icoane), a fost alungat din slujba de păstor și exilat la Cherson, unde a rămas până la sfârșitul vieții.
În această zi, în biserici se citește Pilda celor zece fecioare, o parabolă rostită de Mântuitorul Iisus Hristos pentru a ilustra vegherea, pregătirea spirituală și așteptarea cu răbdare a venirii Mirelui – simbol al lui Hristos. Cinci dintre fecioare erau înțelepte și și-au pregătit candelele cu untdelemn, iar celelalte cinci, nechibzuite, nu au fost pregătite și au fost lăsate afară de la ospăț. Această pildă devine un avertisment spiritual pentru fiecare om, îndemnând la trăirea cu grijă a vieții și la cultivarea virtuților.
Ziua de marți este cunoscută în tradiția populară drept Marțea Seacă. Este încă permis să se desfășoare activități casnice precum spălatul hainelor sau curățarea locuinței. Din punct de vedere religios, această zi amintește de predica Mântuitorului ținută pe Muntele Măslinilor, unde a vorbit despre sfârșitul lumii și despre apropierea propriei sale jertfe.
În Marțea Mare oamenii sunt chemați să trăiască cu mai multă grijă și liniște sufletească. De aceea, există și câteva lucruri care, potrivit tradiției, nu se fac în această zi.
Sunt interzise muncile grele din gospodărie, cum ar fi săpatul, tăiatul lemnelor sau muncile de construcție, fiind o zi în care trupul trebuie să se liniștească pentru ca sufletul să se poată ocupa de cele sfinte.
De asemenea, nu se aprind focuri mari în curte, nu se toarce, nu se coase și nu se țes lucruri noi, pentru că acestea încurcă „firele destinului” și aduc ghinion.
În case nu ar trebui să fie ceartă, vorbe rele sau supărări.Se spune că cine se ceartă în Marțea Mare, va avea necazuri tot anul.
Tot în această zi, oamenii evită să asculte muzică tare sau să facă petreceri, pentru că această perioadă este una de post, de rugăciune și de suferință împărtășită cu Hristos.
Nici mâncărurile de dulce nu se consumă – nu se mănâncă ouă, lapte, carne sau brânzeturi, iar unii țin chiar post negru. Deși e o zi în care nu se muncește greu, nici lenea nu este bine văzută. Este un timp pentru curățenie în casă, dar mai ales pentru curățenie în suflet.
Spiritualitatea acestei zile este completată de slujbele de seară, numite Denii, în cadrul cărora credincioșii se adună pentru a retrăi ultimele zile din viața Mântuitorului. Aceste momente de rugăciune și liniște sufletească apropie oamenii de sensul profund al Sărbătorii Învierii.