Alexandru Rafila susţine că o astfel de decizie nu putea fi luată la nivelul Ministerului Sănătății, deoarece depășea atribuțiile instituției și necesita atât o bază legală, cât și implicarea directă a premierului de la acea vreme. „Această decizie depășea cu mult competențele Ministerului Sănătății”, a declarat fostul ministru al Sănătrţii la Digi24.
Problema își are originea într-un contract semnat în mai 2021 de Ioana Mihăilă, fostul premier Florin Cîțu și fostul vicepremier Dan Barna. Acordul prevedea achiziția unui număr mare de doze de vaccin, însă ulterior România s-a confruntat cu probleme de stocare. Potrivit lui Alexandru Rafila, au existat două opțiuni: continuarea contractului sau acceptarea unei variante alternative propuse de Pfizer, în urma negocierilor cu Comisia Europeană. Această variantă presupunea plata a 10 euro pentru fiecare doză nelivrată, ceea ce ar fi însemnat aproximativ 170 de milioane de euro pentru cele 16 milioane de doze, dar și obligația de a cumpăra vaccinuri suplimentare în următorii ani.
Citeşte şi: Dorian Popa a aflat unde va face muncă în folosul comunității, după condamnarea cu suspendare
Alexandru Rafila a explicat că nu a putut accepta această soluție: „Nu puteam să aleg această variantă din trei motive. Contractul fusese semnat de ministrul, premierul și vicepremierul de la acea vreme. Modificarea lui necesita acordul premierului Nicolae Ciucă și emiterea unei Ordonanțe de Urgență pentru a permite o astfel de plată, deoarece nu există o prevedere legală care să o susțină. În plus, Ministerul Sănătății nu avea fondurile necesare pentru această tranzacție”.
Deși Guvernul era informat încă din 2023 despre riscurile financiare ale contractului, responsabilitatea gestionării acestuia revenea Ministerului Sănătății, conform documentelor oficiale.
În prezent, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, urmează să participe la discuții cu reprezentanții Pfizer, la Washington. Scopul acestor negocieri este transformarea sumei de aproximativ 600 de milioane de euro, pe care România trebuie să o plătească, în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici sau celor care suferă de boli rare autoimune.