Ce urmează după retragerea sprijinului PSD pentru Ilie Bolojan? Câte voturi au PNL-USR-UDMR fără social-democrați, ce șanse sunt să se ajungă la alegeri anticipate

După ce PSD a votat luni, 20 aprilie 2026, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, cu 97,7% voturi „pentru”, tot mai mulți oameni se întreabă ce va urma. Premierul a anunțat că nu demisionează, în timp ce AUR a transmis că va susține moțiunile de cenzură împotriva cabinetului.

Ce urmează după retragerea sprijinului PSD pentru Ilie Bolojan

Actuala structură parlamentară este favorabilă PSD. Social-democrații au 129 de parlamentari, AUR are 90, PNL are 73, USR are 59, UDMR are 32, grupul minorităților naționale are 17 deputați, SOS România are 15 deputați, POT are 14 deputați, PACE are 12 senatori, iar neafiliații sunt 22.

Astfel, PNL, USR și UDMR au 164 de voturi în Parlament fără social-democrați. Cu sprijinul grupului minorităților naționale ar urca la 181 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.

Citește și : Singurul punct pe ordinea de zi în agenda lui Nicuşor Dan de marţi: „Nu cred că suntem foarte aproape de o moţiune de cenzură”. Ce spune preşedintele de scenariul anticipatelor

Alte articole

Ședință în PNL cu păreri împărțite privind viitorul partidului la guvernare. Ilie Bolojan: „La talentul de a minți nu putem intra în competiție cu PSD”. Emil Boc a criticat dur USR: „Nu este suficient de matur din punct de vedere politic” STENOGRAME

Primarul Constantin Toma (PSD) a votat în favoarea premierului Ilie Bolojan la consultarea internă din partid: „S-au spus foarte multe neadevăruri la această conferință”

Cu toate acestea, nici PSD și AUR nu fac majoritate împreună, pentru că au 219 voturi, cu 14 voturi mai puțin decât pragul de 233. Având în vedere că UDMR nu va participa la guvernare alături de suveraniști, senatorii și deputații neafiliați și repoziționările din Parlament devin decisive în orice tentativă de schimbare a majorității.

Până atunci, premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua să guverneze. Șeful executivului a anunțat anterior că vor fi eliberați din funcție șefii din instituțiile publice aflate în eșalonul doi al administrației.

Guvernul condus de Bolojan își va înceta activitatea după 45 de zile, cât poate dura perioada de interimat conform Constituției, fie după o moțiune de cenzură votată în Parlament.

Ce șanse sunt să ajungem la alegeri anticipate

Președintele Nicușor Dan a anunțat negocieri pentru deblocarea situației, iar dacă guvernul propus de prim-ministrul desemnat de președintele României nu va fi votat în Parlament de două ori, președintele poate demara procedura alegerilor anticipate.

Ultimul sondaj cu privire la rezultatul unor potențiale alegeri, realizat de INSCOP Research în luna martie, arată că AUR ar fi votat de 38% dintre alegători, urmat de PSD – 16,9%, PNL – 13,9%, USR – 13,4% și UDMR – 4,4%.

Politologul George Jijlău, cadru didactic la Departamentul de Științe Politice din cadrul UBB Cluj, susține că sunt șanse mici de a se ajunge la alegeri anticipate: „Nu întâmplător nu am avut niciodată alegeri anticipate. Cred că premisele acelea multe care trebuie să se întâmple ca să ajungem la alegerile anticipate ar fi avut șanse poate mai mari în trecut decât acum, dacă ne gândim când s-a mai discutat despre asta.”

Jiglău susține că niciun partid din coaliție nu are interesul să se ajungă a alegeri anticipate: „Nici măcar PSD, care s-a putea să trăiască cu iluzia că i-ar conveni anticipatele, nu cred că e rațional să-și dorească așa ceva. Cred că sunt șanse mai mari să se ajungă totuși la o variantă în contextul actualului Parlament, decât să intrăm în acel șir de evenimente care trebuie să se întâmple cu două guverne care se formează, dar pică în Parlament.”

Mai mult, nici președintele Nicușor Dan nu ar fi în favoarea acestei opțiuni, preferând calea negocierii: „Va prefera negocierea decât să accepte mecanic o variantă în care el pune niște prim-miniștri de sacrificiu și aceștia pică în Parlament și ajungem la anticipate”, explică politologul.

„Cifrele arată o neîncredere în stat și tot ce înseamnă instituții ale statului”

Sociologul Ioan Hosu, profesor la Facultatea de Stiițe Politice Administrative și ale Comunicării (FSPAC), din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a explicat pentru „Adevărul” în ce măsură cifrele din sondajele de acum se vor reflecta în eventualele alegeri anticipate.

„Cifrele despre care vorbim și pe care le vedem în sondaje arată pe scurt o neîncredere în stat și tot ce înseamnă instituții ale statului și politicieni. Nu uită nici gradul mare de neîncredere în justiție, având în vedere scandalul cu pensiile și cu numirile șefilor de parchete”, explică sociologul.

El susține că asistăm la un război al etichetelor în plan intern: trădătorii de țară, putiniștii, slugile Bruxelles-ului și, mai nou, șobolanii. „Între cele două poluri se regăsește o mare parte din populație care se simte nereprezentată”, arată el. Peste toate vine neîncrederea în mass media, decizia controversată a CNA și discuțiile despre libertatea de expresie și creșterea impactului unor influenceri.

„Cele 4-5 elemente pe care le-am menționat se duc în direcția unor comportamente care caută noi structuri de reprezentare care să inspire încredere. Și aici vine întrebarea: într-un scenariu de alegeri anticipate, cine vor fi cei care, într-un scenariu de genul acesta vor reuși să inspire mai multă încredere, să dovedească că reprezintă segmente de 40-50% din populație, să comunice mai bine și să aibă capacitatea de a-i convinge că spun adevărul”, arată Hosu.

Citește și : Ciprian Ciucu îl atacă pe Nicuşor Dan pentru că nu îl sprijină pe Bolojan: „S-a folosit foarte mult în campanie de numele domnului Bolojan. Probabil va juca mai departe cu Grindeanu”

Cu alte cuvinte, spune el, în acest scenariu, nu ne vom mai întoarce la formulele politice mainstream clasice, pentru că au apărut în ultimii câțiva ani formule noi. „Aici mă refer la USR și AUR. Am mai văzut și altele, dar care deocamdată nu prea mai contează. Nu e exclus să mai vedem și alte apariții. Nu e doar un fenomen românesc, e un fenomen care se întâmplă și la nivel european – noi forțe politice care erodează din mainstream”, explică Hosu.

Tendințele pe care le vedem și le vedem în ultimii 2-3-4 ani în spațiu public vor continua măcar la același nivel, dacă nu mai pregnant. „În concluzie, da, e posibil să vedem în cazul unor alegeri anticipat exact aceleași formule pe care le vedem în sondaje, poate chiar mai sus, pentru că avem un climat de neîncredere și frustrare”.