Ilie Bolojan, promisiunea făcută bugetarilor după măsurile dure de austeritate: „Nu scade niciun salariu, se elimină dezechilibrele de la sporuri”

Premierul Ilie Bolojan a vorbit, la Europa FM, despre noua lege a salarizării, cât și despre legislația privind achizițiile. „România s-a angajat pentru a accesa fondurile din PNRR că va veni cu o lege a salarizării unitare pe care trebuie să o aprobăm în vara acestui an, pentru că de aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro de către România.

Toate forțele care au fost în această coaliție sunt de acord că trebuie să avem această lege, este o condiție. De la vechile legi ale salarizării, prin diferite tehnici, prin diferite măsuri: introducerea unor sporuri, clase de salarizare, sporuri în salariile de bază, cei care au putut în administrație și-au crescut salariile. Acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc ci un instrument de a crește salariile în mod direct”, a spus Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan, față în față cu matematica parlamentară. De câte voturi are nevoie opoziția pentru moțiune de cenzură și câți parlamentari trebuie să „racoleze” executivul pentru a rămâne în funcții

„Prin propunerea de lege, m-am întâlnit azi cu fostul ministru Manole și noul ministru Pîslaru am discutat și trebuie să corectăm anumite chestii. Pentru cetățeni, orice angajat, la final contează câți bani îți intră în cont, nu dacă e spor sau normă de hrană. Aplicarea acestei legi de salarii nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România, niciun venit per total, care înseamnă salarii plus sporuri.

Alte articole

Ilie Bolojan dezvăluie ce relație are în privat cu Nicușor Dan: ”În discuțiile private, nu cred că asta este o problemă”

Premierul Bolojan: Ajutoarele pentru persoanele cu dizabilităţi nu au fost tăiate. Este o contribuţie la bugetul local

Logica este cei care astăzi au venituri mai mari decât cele ale calificării să rămână la acel venit până sunt ajunși din urmă de cei cărora le va crește an de an venitul, ca să existe o echitate. Ca să creștem salarii în sectorul public avem nevoie de bani pentru asta.

În proiect va exista o posibilitate să se iasă din această formulă de paușal și să existe posibilitatea pentru cei din sectorul public să li se poată acorda bonificații la salarii, dacă au performanță, așa cum se întâmplă în sectorul privat.

Fiecare guvern vrea să mărească salariile, fiecare angajator ar vrea să dea un salariu mai bun angajaților ca să vină cu drag la muncă. România are anul acesta total cheltuieli de personal cu angajații din sectorul public peste 166 de miliarde de lei, puțin peste 8% din PIB-ul României. Noi, potrivit angajamentelor pe care le avem, nu putem depăși acest procent”, a mai spus Ilie Bolojan.

„Dacă ești un om responsabil și știi că nu avem mai mulți bani pentru asta, atunci, ca anul viitor ca să crească salariile în sectorul public, ceea ce este deja o necesitate, că avem această plafonare care afectează salariile reale, trebuie să îi anunțăm cinstit pe oameni cu cât ar putea să creească.

Dacă vom avea o creștere economică bună, vom încasa taxele, vom reduce baza de cheltuieli, reforma în administrație a propus reducerea unor posturi. Dacă avem prea mulți angajați ei consumă costurile la cei care efectiv lucrează. Noi am putea crește anul viitor cu câteva miliarde de euro, care cu greu ar putea depăși 6-7-8% față de ce e acum.

Astea sunt posibilitățile noastre. Dacă creem așteptări care nu pot fi onorate, sunt dezamăgiți, fie luăm credite foarte mari pe care tot cetățenii le plătesc.

Ilie Bolojan, primul interviu după demisia miniștrilor PSD: „Oamenii competenți să fie puși la treabă iar cei slabi sau care creează probleme să fie îndepărtați!”

Săptămâna viitoare vom avea primele discuții pentru a se ajunge la o formă agregată pe Legea salarizării. Această formă va intra în transparență, în dezbatere publică, iar la final va ajunge în Parlament și sper să existe un acord transpolitic.”, a mai spus Bolojan.

Premierul a precizat că adoptarea legii salarizării unitare este o obligație asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „De aprobarea ei depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro”, a spus Bolojan. Guvernul trebuie să adopte actul normativ până în vara acestui an. În cadrul discuției, premierul a subliniat că noua lege trebuie să elimine ambiguitățile și posibilitățile de interpretare care au permis apariția dezechilibrelor. El a arătat că sistemul actual a fost afectat de intervenții succesive – sporuri, clase salariale și alte ajustări – care au dus la diferențe între angajați cu responsabilități similare.

Legea salarizării: Ministerul Muncii respinge draftul apărut în spațiul public 

Ministerul Muncii a reacționat vineri, 24 aprilie, după apariția în spațiul public a unui presupus draft al noii legi a salarizării, precizând că documentele vehiculate „nu provin de la instituție” și nu reprezintă o variantă oficială.

Instituția subliniază că niciun proiect nu a fost făcut public până în prezent și că forma finală va fi prezentată doar după validarea politică și în cadrul procedurilor legale de transparență.

„Având în vedere informațiile vehiculate recent în spațiul public referitoare la proiectul de lege a salarizării unitare, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale atrage atenția că documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială.

Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare. În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, a transmis instituția, pe Facebook.

Proiect finalizat, dar încă nepublicat
Miercuri, cu o zi înainte de a-și depune demisia, ministrul Muncii declara că legea este finalizată și dispune de toate avizele necesare, inclusiv analiza impactului bugetar realizată de Ministerul Finanțelor. Publicarea pentru dezbatere ar urma să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.

Noua lege a salarizării este un jalon asumat de România prin PNRR și vizează reformarea sistemului de salarizare din sectorul public.

Proiectul este elaborat de un grup de lucru format din reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Cancelariei, cu sprijinul Băncii Mondiale, care oferă consultanță tehnică.

Ce schimbări sunt pregătite 
Unul dintre scenariile principale prevede o ierarhizare a salariilor pe o scară de la 1 la 8, unde nivelul cel mai înalt va fi ocupat de funcția de Președinte al României.

Cea mai importantă modificare tehnică este decuplarea grilelor salariale de salariul minim pe economie. Florin Manole a explicat că, deși referențialul va fi comparabil ca valoare cu salariul minim, se va introduce un „indice de referință” separat.

„Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creșteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim. (…) Referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil”, a precizat ministrul.

Deși proiectul promite o ierarhizare mai echitabilă, viziunea Executivului include și măsuri care ar putea fi considerate nepopulare. Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că noua lege trebuie să fie un instrument de corecție pentru sectoarele unde s-au înregistrat creșteri nejustificate.

„Mi-aş dori să avem o lege a salarizării în care să văd creşteri de salarii acolo unde trebuie. Dar poate să vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal. (…) Probabil că intrarea ei în vigoare se va face etapizat”, a afirmat premierul Bolojan.

Șeful Guvernului a recunoscut dificultatea implementării unor reduceri de venituri, menționând că determinarea politică pentru astfel de „corecturi în sens negativ” a fost istoric scăzută în ultimele decenii.

Câți bugetari are România
În ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate 1,28 milioane posturi. Comparativ cu luna precedentă, numărul angajaților a crescut ușor, cu 1.510 posturi. Totuși, raportat la ianuarie 2025, se observă o scădere semnificativă, de 32.203 posturi.

Cea mai mare parte a angajaților se regăsește în administrația publică centrală, unde erau ocupate 816.514 posturi, reprezentând peste 63% din total. Comparativ cu anul anterior, acest segment a înregistrat o reducere de 25.750 de posturi.

Dintre acestea, 601.747 de angajați lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 20.516 mai puțini decât în ianuarie 2025. Datele sugerează o ajustare a aparatului administrativ central, în special în instituțiile dependente direct de bugetul public.