Scandal uriaș în justiție! Judecătoarea Camelia Bogdan este acuzată că ar fi încasat bani chiar de la o parte din proces. Documentele care aruncă în aer Dosarul ICA

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit bani de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA. La două zile după ce a încasat banii, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Ministerul Agriculturii a numit-o lector pe Camelia Bogdan în timp ce aceasta judeca un proces în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată. Numirea s-a făcut la propunerea unor firme de consultanță.

Documentele incluse în volumul lansat de Mugur Ciuvică arată că judecătoarea Camelia Bogdan nu doar a participat la programul de formare finanțat de Ministerul Agriculturii, ci a avut și un rol oficial vizibil în cadrul acestuia, semnând diplomele acordate participanților.

Alte articole

Zodiac chinezesc 8 mai 2026. Ești mai interesat să păstrezi pacea decât să zdruncini barca

Banchetul a ajuns să coste cât o nuntă! Părinții „decartează” aproape 1.000 de euro pentru DJ, formații și ținute

Potrivit documentelor preyentate de GIP, programul de formare profesională s-a desfășurat în perioada 21 iulie – 1 august 2014, la Poiana Brașov, și a fost destinat angajaților APIA, instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Toate diplomele de „participare și absolvire” emise în cadrul programului poartă semnătura Cameliei Bogdan.

„Pe toate aceste diplome apare mare și clar antetul Ministerului Agriculturii, instituția de la care au provenit banii cu care a fost plătită Camelia Bogdan.”

Documentele sunt relevante deoarece întăresc ideea unei colaborări oficiale și directe între magistrat și instituția care avea calitatea de parte în dosarul pe care aceasta îl judeca simultan. Dincolo de existența contractelor și a plăților, diplomele și documentele administrative arată o implicare constantă și vizibilă în proiectul finanțat de minister.

Mai mult, programul de formare nu a fost unul marginal sau ocazional. Potrivit contractelor și rapoartelor de activitate, acesta a presupus organizarea unor sesiuni ample de instruire pentru sute de angajați APIA, în cadrul unui proiect coordonat de structuri ale Ministerului Agriculturii. Participarea Cameliei Bogdan a fost integrată oficial în mecanismul proiectului, fiind menționată în documente interne, rapoarte și anexe contractuale.

În acest context, semnarea diplomelor capătă și o valoare simbolică, pentru că evidențiază public asocierea dintre magistrat și instituția implicată în procesul pe care îl soluționa. Practic, în aceeași perioadă în care judeca Dosarul ICA, Camelia Bogdan apărea în documentele oficiale ale Ministerului Agriculturii drept lector într-un program finanțat și organizat sub autoritatea acelei instituții.

Procesul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) va fi rejudecat. Tribunalul București a admis, în principiu, cererea de revizuire formulată de Dan Voiculescu împotriva sentinței prin care a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare, din care a executat efectiv trei ani și zece luni.

Deși în documentul oficial al instanței care aprobă revizuirea, numele lui Dan Voiculescu apare anonimizat, cererea îl vizează pe fondatorul trustului de presă Antena Group.

Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privind privatizarea ICA. Completul a fost format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea. Instanța a stabilit un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro.

Procurorii au susținut că Voiculescu ar fi preluat terenuri și clădiri evaluate la 60 de milioane de euro, achitând doar 100.000 de euro.

Dan Voiculescu a fost eliberat din Penitenciarul Rahova în iulie 2017.

În 24 mai 2024, Tribunalul București a decis suspendarea executării hotărârii prin care Voiculescu era obligat să achite aproximativ 60 de milioane de euro.

Decizia a fost contestată de Direcția Națională Anticorupție, însă, pe 20 august 2024, Curtea de Apel București a confirmat definitiv suspendarea recuperării prejudiciului.

Conform datelor transmise de ANAF, până în prezent au fost recuperate efectiv puțin peste 18 milioane de euro.

Poziția Cameliei Bogdan și parcursul disciplinar

Ulterior procesului, Consiliul Superior al Magistraturii a suspendat-o de două ori, în 2017 și 2018. Prima sancțiune a venit după ce Inspecția Judiciară a acuzat-o că a judecat dosarul ICA în timp ce susținea un curs anticorupție pentru funcționari ai Ministerului Agriculturii, parte civilă în cauză. Ulterior, a fost sancționată pentru preluarea unui dosar repartizat unui alt magistrat aflat în concediu.

Camelia Bogdan a contestat excluderea la Înalta Curte și a obținut anularea sancțiunii.

În 2020, ea a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul intentat statului român, instanța de la Strasbourg stabilind că i-a fost încălcat dreptul la apărare și obligând statul să îi plătească despăgubiri de 8.000 de euro, față de 100.000 de euro cât solicitase.

Camelia Bogdan este cunoscută pentru condamnările pe care le-a dat în dosarul privind privatizarea frauduloasă a ICA, în care Dan Voiculescu a primit 10 ani de închisoare.

Un alt dosar greu în care s-a remarcat a fost cel al lui Sorin Ovidiu Vîntu. Atunci, judecătoarea a constatat că certificatul medical prezentat de avocații acestuia era semnat de un medic ginecolog.

De asemenea, Camelia Bogdan a făcut parte, la un moment dat, și din completul care a judecat dosarul Loteria 1, unde era inculpat George Copos.

Alte cazuri celebre care au ajuns pe biroul Cameliei Bogdan sunt Rafo-Carom în care a fost condamnat omul de afaceri Marian Iancu și Dosarul Transferurilor. Acesta din urmă a vizat nereguli în transferurile unor fotbaliști români în străinătate. Au fost condamnați cu închisoare opt persoane celebre: George Copos, Mihai Stoica, Gică Popescu, Ioan Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu.