Prețul cuprului a depășit 14.000 de dolari pe tonă la Bursa de metale din Londra, apropiindu-se de maximul istoric din ianuarie anul acesta. Creșterea se datorează unei combinații de factori – redresarea cererii din China, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și reducerea aprovizionării globale.
Războiul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz au dus la perturbări grave în aprovizionarea cu sulf, o componentă cheie pentru producția de acid sulfuric, folosit în aproximativ 20% din producția mondială de cupru, notează Money.bg.
O sursă suplimentară de tensiune a fost reprezentată de interdicția impusă de China asupra exporturilor de acid sulfuric, care a intrat în vigoare la 1 mai.
Cu toate că Beijingul menține niveluri record de producție, atingând 96,1% din capacitate și 10,73 milioane de tone pe an, acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a compensa pierderile cauzate de întreruperile din Iran, Australia și Chile.
Analiștii de la Citi prognozează că prețul cuprului se va menține în jur de 13.000 de dolari pe tonă, dar, în cazul unei evoluții favorbile a situației geopolitice și al unei cereri accelerate din cauza tranziției energetice, acesta ar putea ajunge la 15.000 de dolari până la finalul anului.
Cuprul se găsește și în România, însă nu a fost exploatat. Cea mai mare mină este Roșia Poieni, în județul Alba. Aici, sunt estimate rezerve de aproape 900.000 de tone de minereu de cupru, exploatate până în prezent doar sub formă de concentrat de export, nu în formă de metal finit. Mai există zăcăminte importante la Moldova Nouă (Caraș-Severin), exploatată anterior de stat și preluată de un grup turc.
Cuprul este considerat strategic (Europa depinde de importuri), iar România are suficiente resurse polimetalice (cupru-plumb-zinc) pentru câteva decenii. Problema este lipsa unei uzine de prelucrare internă: practic tot cuprul extras pleacă în străinătate ca minereu brut, potrivit Goldbars.ro.
Altă sursă vorbește de faptul că la Roșia Poieni se află doar 65% din zăcământul total de cupru din România. Astfel că e posibil să nu fie vorba de 900.000 de tone, ci de 1.200.000 de tone. Zăcământul este exploatat de compania Cupru-Min.
Se estimează că, în fiecare an, se exploatează între 2.000 și 3.000 de tone.