Lecție de „austeritate” pentru Bolojan, semnată de doi economiști de top. Planuri economice care reduc deficitul fără măsuri extreme

Cornel Ban și cercetătorul Cristian Pop propun un plan alternativ de reducere a deficitului bugetar, afirmând că ar putea produce rezultate mai bune decât estimările actuale bazate pe măsurile de austeritate asumate de Ilie Bolojan.

Cei doi afirmă că soluția propusă ar permite echilibrarea bugetului și pe termen lung, fără măsuri suplimentare care să afecteze și mai mult nivelul de trai. În opinia lor, deși dezbaterea publică este concentrată aproape exclusiv pe gravitatea deficitului și riscul unor probleme financiare majore, situația economică este mai complexă decât pare la prima vedere.

Potrivit studiului publicat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung, „problema este mai profundă și mai incomodă decât face referire Guvernul, fiind vorba, de fapt, de incapacitatea sistematică a statului de a colecta la bugetul public ceea ce este deja datorat și de a reechilibra relația muncă-capital”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iar această nuanță, susțin cei doi economiști, schimbă totul, de la instrumentele de politică până la distribuția costurilor și a beneficiilor.

Alte articole

Ilie Bolojan, despre viitorul partidului liberal: „PNL, indiferent că va fi la guvernare, așa cum a dovedit în această perioadă, și-a asumat responsabilitatea unor măsuri nepopulare, respectând într-adevăr România”

Ilie Bolojan, atac dur la adresa Alinei Gorghiu: „Alta este să-ți negociezi funcții sub masca interesului național”

„Propunem două scenarii alternative la planul de austeritate al lui Ilie Bolojan. Primul este moderat-progresiv, în concordanță cu țările din regiune, vorbim aici despre Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia, care ar duce deficitul undeva la 6% din PIB. Al doilea scenariu este ceva mai ambițios și se inspiră din modelul nordic și din Slovenia, care poate să ducă deficitul undeva la 4% din PIB.

Niciunul dintre aceste două scenarii nu presupune adoptarea vreunor măsuri de austeritate. Tot ceea ce am luat în calcul este reforma întregului sistem de impozitare, deci mă refer aici la impozitul de venit, de profit, de capital, proprietate și avere”, a declarat economistul Cristian Pop, în cadrul evenimentului de lansare al studiului.

Citește și: Cresc salariile și se scot la concurs noi posturi în 47 de companii de stat. Cum justifică guvernul Ilie Bolojan: „Sunt companii pe profit, nu pe pierdere”

Măsurile sunt inspirate de alte țări din Europa de Est

SCENARIUL A

Scenariul A este cel adoptat de Guvernul Bolojan prin pachete de măsuri în perioada 2025-2026, concentrat pe creșterea taxelor indirecte și înghețarea cheltuielilor.

Efectele sociale și economice au fost negative, chiar dacă au dus la o stabilizare pe termen scurt a capacității de refinanțare: inflație, creștere anemică și o distribuție inechitabilă a costurilor.

„În acest scenariu, reformele de îmbunătățire a colectării au fost, în cel mai bun caz, timide”, se arată în analiză. Măsurile au afectat veniturile mici și medii, precum și domenii publice esențiale – educație, cercetare, asistență socială – fără o corecție similară a impozitării capitalului. Reducerea finanțării pentru educație și cercetare, atrag atenția autorii, va slăbi creșterea economică, inovarea și baza fiscală viitoare.

SCENARIUL B

Scenariul B vine cu un model de consolidare fiscală moderat-progresivă, inspirată de modelele țărilor din grupul Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria). Acesta presupune impozitarea progresivă pe trei etape, mărirea bazei de impozitare a capitalului, impozite progresive pe proprietate și o reformă profundă a ANAF.

„Scenariul B nu este unul radical, ci o strategie de convergență cu țările din Europa Centrală”, explică autorii.

Planul propus urmărește creșterea veniturilor publice până la un nivel de aproximativ 35-37% din PIB, ceea ce ar permite reducerea deficitului bugetar la 4%. Strategia se bazează în principal pe întărirea administrației fiscale și diminuarea diferențelor foarte mari dintre taxarea muncii și cea aplicată capitalului.

Totodată, scenariul exclude măsuri considerate dure pentru populație, precum majorarea TVA sau reducerea drastică a cheltuielilor esențiale. Autorii susțin că varianta ar fi și mai ușor de susținut politic, deoarece poate fi prezentată drept o apropiere de practicile fiscale existente în alte state din regiune.

SCENARIUL C

Inspirat din modelele social-democrate din țările nordice și din Slovenia, scenariul C propune măsuri fiscale mai accentuate, orientate în special către taxarea capitalului, a veniturilor financiare mari și a averilor importante.

Potrivit autorilor, această variantă ar elimina diferențele fiscale dintre veniturile din muncă și cele din capital. Astfel, nu ar mai exista stimulentul de a transforma salariile în dividende pentru a beneficia de o taxare mai redusă, deoarece regimul fiscal ar deveni similar.

„Ar crea astfel mai mult loc pentru o redistribuire mai coerentă și pentru politici publice mai ambițioase”, notează studiul, conform Ziare.com

Deficitul ar putea fi adus aproape de pragul european de 3% din PIB, fără austeritate. Prețul? Un cost politic asumat, care presupune confruntarea explicită a grupurilor care beneficiază de prevederi fiscale favorabile promovate de Ilie Bolojan și care au capacitatea de a influența decizia politică.

Citește și: Fructul cu care un fermier român a dat lovitura anul acesta. Se vinde cu 30 de dolari bucata în ţara de origine