Angajatul concediat a arătat că nu a vrut decât să își ajute subalterna, iar decizia de concediere este disproporționată în raport cu fapta comisă. Instanța a respins cererea de anulare a deciziei de concediere, dar hotărârea nu este definitivă, scrie Libertatea.
Totul a început într-o seară de septembrie a anului 2024, când o angajată l-a contactat pe WhatsApp pe superiorul său direct, spunându-i că un coleg i-ar fi aflat parola și cerându-i ajutor urgent pentru resetare. Managerul susține că a acceptat doar pentru a o ajuta și că a avertizat-o că parola reprezintă o informație strict confidențială. Pentru resetarea accesului, acesta a utilizat o metodă bazată pe AI asociată aplicației MS Teams. În timpul operațiunii, pe ecran au devenit vizibile ultimele conversații private ale angajatei din Teams. Managerul afirmă că nu a accesat intenționat acele discuții și că fereastra aplicației a rămas deschisă doar câteva minute.
„Aplicația era activă tehnic în sistem, iar o comunicare oficială, care să interzică utilizarea acesteia, nu fusese efectuată de către compania angajatoare”, s-a apărat angajatul, potrivit căruia resetarea parolei a fost finalizată prin accesarea efectivă a contului de Windows de pe calculatorul colegei sale.
Citeşte şi: Va fi obligatoriu în UE și în România de miercuri 20 mai 2026. Ce trebuie să ştie proprietarii de locuințe
După week-end, acesta le-a povestit unor colegi din management despre situație, iar reacția acestora a fost, potrivit declarațiilor sale, una „vehementă”. În aceeași zi și-a informat și superiorul direct. La aproximativ două săptămâni distanță a fost convocat în fața comisiei de disciplină. Ulterior, compania a decis concedierea disciplinară a managerului, considerând că acesta a accesat fără drept contul unui alt angajat și a efectuat operațiuni pentru care nu avea autorizare. Firma a argumentat în instanță că orice solicitare de resetare a parolei trebuia gestionată exclusiv prin departamentul IT, pe baza unui tichet oficial.
Angajatorul a mai susținut că incidentul putea afecta grav relația contractuală cu clientul și putea crea un precedent periculos în companie. Reprezentanții firmei au invocat inclusiv riscuri privind confidențialitatea datelor și securitatea conversațiilor interne.
Citeşte şi: Schimbare pașaport 2026. Ce acte sunt necesare, care este procedura completă și cât costă
De cealaltă parte, managerul concediat a acuzat compania de aplicarea unui dublu standard, afirmând că în alte cazuri considerate similare au fost aplicate doar avertismente. Acesta a subliniat și faptul că, deși firma îl acuza de o abatere gravă, a continuat să aibă acces la documente confidențiale timp de mai multe săptămâni după incident.
„Deşi în decizia de sancționare se constată săvârşirea unei abateri disciplinare grave urmare căreia reclamantul a fost concediat disciplinar, aceasta nu a fost de natură să împiedice în vreun fel accesul reclamantului de către angajator la informații şi documente confidențiale ale clienților săi”, a reclamat angajatul concediat în proces. Managerul a mai reclamat că, deși nu a fost sancționat niciodată în cei 14 ani de activitate în cadrul firmei, fiind promovat constant pentru perfomanțele sale, „angajatorul foloseşte dublu standard în aprecierea gravității faptelor”, concedierea sa „neavând legătură cu aşa zisa gravitate a faptei”.
„Reclamantul nu a fost cercetat și sancționat pentru utilizarea în interes propriu a unei aplicații care nu mai era utilizată în cadrul societății, ci pentru accesarea fără drept a contului unui alt salariat, efectuarea de operațiuni pe contul respectiv (schimbarea parolei de acces) și accesul la o serie de conversații private care implicau nu numai salariata care i-ar fi solicitat să întreprindă această acțiune, ci și alte persoane”, au subliniat reprezentanții companiei.
Tribunalul București a decis însă că măsura concedierii a fost legală. Judecătorii au considerat că managerul știa foarte bine procedurile interne și că putea direcționa colega către departamentul IT, fără să intervină personal asupra contului acesteia. Instanța a apreciat că fapta reprezintă o abatere disciplinară gravă, având în vedere funcția de conducere ocupată și posibilele consecințe asupra relației dintre companie și client. Totuși, hotărârea nu este definitivă. Dosarul a fost atacat cu apel, iar cazul urmează să fie analizat de Curtea de Apel București. Primul termen din apel a fost fixat pe 25 iunie 2026.