O comună din România alocă 1.300.000 lei pe servicii religioase și 2.600.000 pe asistență socială. Primăria are pierderi de 3.000.000 lei

Aproape orice comună din România nu are bani decât de plata salariilor, pentru investiții așteptând bani de la guvern. Un raport consultat de Newsweek arată că, în acest moment, funcționează 2.862 de comun,  cea mai numeroasă formă de organizare administrativă: „Aceasta domină peisajul rural și are un rol esențial în furnizarea serviciilor de bază către populația din mediul rural. Comunele sunt compuse din unul sau mai multe sate, unul dintre acestea având rolul de reședință a comunei”.

În zona rurală se află şi cea mai mare parte din populația săracă: „Cele mai ridicate valori ale indicelui de sărăcie se regăsesc în Moldova, sudul Munteniei, Oltenia și centrul Transilvaniei, unde lipsa infrastructurii, mobilitatea redusă și nivelul scăzut de educație contribuie la adâncirea vulnerabilității sociale”.

În acest moment, modul în care este împărțit teritoriul României este deficitar: „Din perspectiva destinației veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale, la nivel național aproximativ 22% sunt orientate către cheltuieli de dezvoltare, în timp ce 78% sunt destinate cheltuielilor de funcționare”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cea mai întâlnită cauză pentru care 80% din banii unei localități se duc doar pentru funcționare o reprezintă și colectarea slabă. „Comune mari, dar sărace din punct de vedere fiscal. Aceste comune cu peste 6.000–8.000 de locuitori au colectat în 2024 sub 80 lei/locuitor din impozite pe proprietate. Acestea se regăsesc în zonele cele mai slab dezvoltate economic ale țării, cum ar fi sudul și estul României. Sunt comune predominant rurale, cu populație inactivă, puține construcții moderne și un grad redus de vitalitate economică”, arată raportul.

Alte articole

Deficitul bugetar al României a scăzut cu aproape 27 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026

Cât costă să crești un bebeluș în România. Câți bani dau părinții pe scutece, lapte praf sau haine

Citeşte şi: Manager român dintr-o multinațională IT, concediat după ce a ajutat o colegă să își reseteze parola. A pierdut la Tribunalul Bucureşti şi a făcut apel la CAB

Guvernul dă și un exemplu, comuna Bărbulești din Ialomița, cu 8.900 locuitori, care a colectat doar 70 lei/locuitor. Bugetul acestei comune, care are un deficit de 3.000.000 de lei, arată că în anul 2025, veniturile au fost de 12.500.000 de lei și cheltuielile au ajuns la 15.350.000 de lei. Cheltuielile salariale au ajuns la 3.700.000 de lei, adică 25% din buget. La capitolul cheltuieli mai regăsim 1.300.000 de lei pentru servicii religioase și 2.600.000 lei pentru asigurări și asistență socială.

Citeşte şi: Va fi obligatoriu în UE și în România de miercuri 20 mai 2026. Ce trebuie să ştie proprietarii de locuințe

Acesta nu este un caz singular. În primăria Murgești, oraș cu 6.700 de locuitori, muncesc 55 de oameni și 17 consilieri locali, iar cheltuielile cu personalul sunt de 10.000.000 de lei. Primăria Bătrâna a bugetat venituri de doar 1.670.000 de lei, în timp ce cheltuielile au depășit 2.200.000 de lei. Doar salariile angajaților însumează 700.000 de lei, adică aproape 40% din total. Comuna Puiești are 3.300 de locuitori și o datorie de 1.700.000 de lei la ANAF în 2025. Localitatea a primit subvenții de 12.000.000 de lei, după ce din fonduri europene a reușit să obțină doar 700.000 de lei. Orașul Ștei are o populație de 5.300 de locuitori, iar potrivit bugetului, cheltuielile de funcționare ale orașului sunt de 13.000.000 de lei. Pentru angajații din primărie și din alte adminsitrații se plătește, anual, suma de 7.300.000 de lei. Se dau și ajutoare sociale de 1.200.000 de lei.