ANAF: Averi nejustificate de 540 de milioane de lei descoperite în ultimul an

Inspectorii ANAF au stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei și au instituit măsuri asigurătorii de 123,5 milioane de lei în urma a 1.102 controale desfășurate în perioada iulie 2025 – mai 2026 la persoane fizice care nu au putut justifica proveniența unor venituri sau fonduri utilizate pentru achiziții, investiții ori depuneri bancare. Potrivit Ministerului Finanțelor, este cea mai amplă campanie de verificare a situației fiscale personale derulată în ultimii ani, vizând diferențele dintre veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale contribuabililor.

În perioada iulie 2025-mai 2026, angajații din structurile de verificare a situației fiscale personale din cadrul ANAF au făcut 1.102 acțiuni de control. În urma acestora au fost stabilite creanțe fiscale suplimentare de 540.243.299 de lei și măsuri asigurătorii de 123.514.438 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este vorba de persoane fizice care nu au putut demonstra proveniența unor venituri, fonduri sau disponibilități financiare utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare.

Alte articole

Românii vor putea evalua serviciile din sediile ANAF și atitudinea angajaților agenției. Când intră în funcțiune noul sistem

Primii români au primit notificări de la ANAF pentru plata „taxei pe lux”

Principalele constatări ale inspectorilor, în urma acțiunilor de control din ultimul an, au avut la bază nejustificarea surselor de fonduri utilizate de persoanele fizice pentru:

• depuneri de numerar în conturile bancare personale și/sau ale societăților la care acestea dețin participații;
• utilizarea de fonduri în numerar pentru achiziția de bunuri mobile și imobile;
• creditări acordate societăților;
• majorări de capital social;
• dețineri de numerar în țară și în străinătate la începutul perioadei verificate;
• surse de fonduri pretins obținute în străinătate, care nu au putut fi probate în urma schimbului de informații cu autoritățile fiscale din state terțe.

„Aceste rezultate reconfirmă că mecanismele de analiză de risc și verificare fiscală susținute prin utilizarea instrumentelor digitale produc efecte concrete și contribuie la protejarea veniturilor bugetare. Un sistem fiscal modern și credibil presupune reguli aplicate uniform, transparență și capacitatea statului de a verifica situațiile în care există diferențe semnificative între veniturile declarate și patrimoniul sau fluxurile financiare ale unei persoane”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

În numeroase cazuri, persoanele verificate au susținut că sumele utilizate proveneau din fonduri deținute în numerar, din venituri realizate în străinătate sau din sume primite de la alte persoane fizice. Verificările efectuate au arătat însă că aceste explicații nu au putut fi susținute prin documente și mijloace de probă care să demonstreze valoarea sumelor, momentul obținerii acestora și existența lor efectivă în perioada verificată.

„De asemenea, în urma analizelor efectuate la nivelul ANAF, s-a constatat în anumite situații lipsa trasabilității fondurilor declarate. Pe de o parte, persoanele indicate ca sursă a sumelor nu dispuneau de capacitatea financiară necesară pentru acordarea acestora, iar pe de altă parte nu existau documente care să confirme proveniența și circuitul banilor. Aceste constatări au condus la stabilirea situației fiscale reale și la calcularea obligațiilor fiscale suplimentare datorate bugetului de stat”, arată ANAF într-un comunicat.

În paralel cu identificarea veniturilor fără sursă justificată, inspectorii ANAF au stabilit și venituri suplimentare cu sursă identificată, rezultate din nedeclararea unor categorii de venituri precum venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din activități independente, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri obținute din străinătate sau alte venituri supuse obligațiilor fiscale.