În această perioadă, la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) au avut loc concedieri în structura de personal, generate atât de procese de reorganizare internă, cât și de plecări individuale din instituție. Aceste evoluții au fost corelate cu schimbările de natură salarială și cu presiunea concurențială din piața muncii pentru expertiză în domeniul financiar non-bancar. Unele dintre plecări vizează profiluri cu experiență tehnică relevantă, într-un context în care instituția operează cu un volum crescut de responsabilități și cerințe de specializare.
Această evoluție are loc simultan cu extinderea cadrului de reglementare european aplicabil ASF, prin implementarea unor acte normative precum MICA, referitor la piețele criptoactivelor, și DORA, privind reziliența operațională digitală, scrie Economica.net. Reglementările presupun o creștere a complexității tehnice și a necesarului de resurse specializate, inclusiv în zona de supraveghere digitală.
Astfel, relația dintre nivelul de resurse umane disponibile și volumul de atribuții devine un element relevant în evaluarea capacității operaționale a instituției, mai ales în condițiile în care recrutarea și retenția de specialiști în domenii tehnice se realizează într-o piață competitivă, care oferă, în unele cazuri, niveluri de remunerare superioare.
Potrivit analizei, cele trei piețe supravegheate de ASF și-au continuat activitatea într-un cadrul de stabilitate relativă. Asigurările (cu aproape 15 milioane de consumatori), pensiile private (8,3 milioane de participanți) și piața de capital (circa 1,5 milioane de investitori direcți și prin fonduri) reprezintă astăzi circa 15% din PIB al României.
Reducerile de angajați, venite concomitent cu noile atribuții de supraveghere și reglementare impuse de regulamentul MiCA în zona criptoactivelor, fac mai dificilă misiunea specialiștilor din Autoritate.
”În acest cadru, devine relevant și faptul că la nivel european au fost solicitate recent clarificări autorităților române privind modul în care au fost fundamentate măsurile de reducere aplicate prin Legea nr. 145/2025. Solicitarea vizează, între altele, existența unui studiu de impact anterior adoptării actului normativ și modul în care aceste măsuri influențează independența operațională a autorităților de reglementare. Cel mai probabil, autoritățile române urmează să transmită un răspuns în termenul stabilit. Dialogul se înscrie în mecanismele obișnuite de monitorizare la nivel european privind funcționarea și independența instituțiilor de supraveghere din statele membre.”.
Citește și Ce se întâmplă cu euro după desemnarea lui Adrian Veștea. Anunțul oficial BNR